Implicațiile declarației pe proprie răspundere

05.05.20 13:47 By Iulia Cristea
Photo by Erik Eastman on Unsplash

Consecințele juridice generate de declarația pe proprie răspundere

Efectele juridice ale așa-numitelor “declarații pe proprie răspundere”, pe care aproape toți cetățenii români le-au dat în contextul actual al stării de urgență pot avea un impact semnificativ asupra situației lor juridice și nu trebuie ignorate, ele subzistând mult timp de la momentul încetării situației actuale și a ridicării restricțiilor. 

1. Chestiuni prealabile

Din punct de vedere terminologic, sintagma “declarație pe proprie răspundere” nu este tocmai corectă, în sensul în care nicio persoană nu poate declara ceva pe răspunderea altei persoane. Cu toate acestea, pare că terminologia este adânc înrădăcinată în mentalitatea românească, dovadă fiind, cel puțin, toate actele normative adoptate în ultima perioadă. 


În contextul instituirii stării de urgență la nivel național și a adoptării de acte normative care prevăd o serie de facilități pentru diferite tipuri de persoane, s-a pus foarte mult accentul pe aceste tipuri de declarații. 

Exemple de situații în care este necesară declarația

  • Declarația pe proprie răspundere a persoanelor fizice care părăsesc locuința pentru diferite activități;
  • Declarația pe proprie răspundere a angajatorului care a suspendat temporar contractele individuale de muncă încheiate cu salariații, în vederea beneficierii acestora de indemnizația de șomaj acordată de către stat, despre care vorbeam pe larg aici;
  • Declarația pe proprie răspundere a părinților care solicită angajatorului acordarea de zile libere în vederea supravegherii copiilor în contextul închiderii unităților de învățământ, chestiunea relatată pe larg în acest articol
  • Declarația pe proprie răspundere a profesioniștilor prevăzuți în art. XV din OUG 30/2020, care doresc să beneficieze de indemnizația acordată de stat, mai multe detalii regăsindu-se aici. 

În condițiile actuale de criză, s-a dorit urgentarea procedurilor în vederea beneficierii de facilitățile puse la dispoziție, fără a mai fi necesară punerea la dispoziție a unor numeroase acte doveditoare, a căror procurare ar fi însemnat timp suplimentar pentru beneficiari.

2. Efectele declarației pe proprie răspundere

a. Săvârșirea infracțiunii de "fals în declarații"

Poate cea mai importantă consecință a completării și semnării unei declarații pe proprie răspundere, care este prezentată în fața unei instituții sau autoritate a statului, producând așadar consecințe juridice, este capacitatea acesteia de a constitui o infracțiune - fals în declarații.

Regăsim această infracțiune în cuprinsul Codului penal, la art. 326, care prevede că:
“(1) Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 [funcționari publici n.n] sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârșită pentru a ascunde existența unui risc privind infectarea cu o boală infectocontagioasă, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”

Aspecte importante cu privire la infracțiune:

  • declararea necorespunzătoare a adevărului poate fi inclusă în sfera infracțiunii de fals în declarații;
  • în situația în care o persoană este condamnată definitiv pentru o atare infracțiune, pedeapsa poate fi închisoarea;
  • nu este necesar să existe o plângere formulată și înregistrată la organul competent, deoarece acesta se poate sesiza din oficiu;
  • termenul de prescripție a răspunderii penale pentru această infracțiune este de 5 ani, acest lucru însemnând că, chiar și după 5 ani de la momentul încetării stări de urgență, persoanele se pot trezi cu dosare penale, în cazul în care declarațiile lor au fost necorespunzătoare realității.

b. Verificări ulterioare ale autorităților competente cu privire la îndeplinirea condițiilor de către beneficiarii diferitelor facilități obținute în baza declarației pe proprie răspundere

Cum în prezent facilitățile puse la dispoziția diferitelor entități și persoane fizice se acordă în principal în baza declarației pe proprie răspundere, fără a se verifica veridicitatea celor declarate de către beneficiari, suntem îndreptățiți să credem că, ulterior încetării situației de criză existente, autoritățile competente vor trece la verificarea îndeplinirii condițiilor de către beneficiari. 

În urma unor astfel de verificări, instituțiile abilitate care constată că cele declarate de către beneficiari nu corespund adevărului, în sensul în care nu sunt îndeplinite condițiile menționate în declarații, vor putea lua multiple măsuri cu privire la declaranți:
  • vor putea solicita rambursarea facilităților acordate;
  • vor putea solicita chiar și daune cu privire la acordarea facilităților unor persoane care nu erau în drept să beneficieze de ele;
  • vor putea sesiza instanțele penale competente pentru infracțiunea prezentată mai sus sau infracțiuni corespondente prevăzute în actele normative cu caracter special.

Așadar, este foarte important ca cele declarate să fie corespunzătoare adevărului și, dacă este cazul, să poată fi susținute cu documente doveditoare. Un exemplu în acest sens ar fi existența situațiilor financiar-contabile pentru dovedirea scăderilor încasărilor de către angajatorii care au suspendat activitatea salariaților și au depus cerere pentru acordarea indemnizației de șomaj acordată de către stat. 

3. Recomandări privitoare la declarația pe proprie răspundere

  • Declararea corespunzătoare a adevărului în cuprinsul declarației - este cea mai importantă recomandare pe care o putem face, având în vedere faptul că nerespectarea acesteia invalidează orice altă măsură de protecție, fiind extrem de dificil să probezi o situație de fapt care nu a existat;
  • Păstrarea declarației pe proprie răspundere în forma utilizată - acest lucru este necesar în vederea pregătirii pentru un eventual litigiu, sau pentru prezentarea acestora autorităților interesate;


  • Păstrarea documentelor doveditoare cu privire la situația de fapt menționată în declarație, dacă acest lucru este posibil - aici ne referim de exemplu la păstrarea bonurilor fiscale atunci când declarația a fost făcută pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor, documentele medicale eliberate atunci când locuința a fost părăsită pentru obținere de asistență medicală și altele asemenea.

Așadar, completarea unei declarații pe proprie răspundere nu trebuie să fie privită cu superficialitate, ea trebuie tratată cu responsabilitate, având în vedere consecințele serioase pe care aceasta le poate produce. 

Dacă dorești mai multe informații referitoare la consecințele generate de declarațiile pe proprie răspundere, nu ezita să ne contactezi. 

Contact