Starea de alertă | Parvu si Asociatii

Din 15 Mai este anunțată înlocuirea stării de urgență cu starea de alertă

Au trecut aproape două luni de când a fost decretată starea de urgență la nivelul întregii țări. De curând, șeful statului a declarat că, în funcție de evoluția pandemiei, după data de 15 mai starea de urgență nu va mai fi prelungită, iar România va intra în stare de alertă.

Ce înseamnă starea de alertă?

Este reglementată de dispozițiile OUG nr. 21/2004, act normativ adoptat în contextul luptei antiteroriste și prin care au fost puse bazele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență (denumit Sistemul Național).

În esență, Sistemul Național are ca scop, pe de o parte prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, iar pe de altă parte asigurarea și coordonarea tuturor resurselor pentru a restabili starea de normalitate.

Cu referire la starea de alertă, se arată că aceasta se declară potrivit ordonanței de urgență și se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență.

Astfel, declararea stării de alertă creează cadrul legal pentru autorități de a continua eforturile de luptă împotriva pandemiei cu COVID-19 și de a pune în aplicare planuri de acțiuni și măsuri în consecință.

Ce trebuie să știm?

Potrivit OUG nr. 21/2004, pe timpul stării de alertă se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forță majoră.

Deși noțiunea de „stare de forță majoră” nu este definită în act, din ansamblul reglementării se poate deduce că se face trimitere la situația de urgență definită în cuprinsul actului normativ ca fiind un eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale.

Cu referire la măsurile ce pot fi dispuse pe durata stării de alertă, se precizează că:

trebuie să fie proporționale cu situațiile care le-au determinat;
se aplică cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de lege;
se stabilesc în regulamente, planuri, programe sau în documente operative aprobate prin decizii, ordine ori dispoziții emise conform reglementărilor în vigoare.

Excepție de neconstituționalitate

Printr-un comunicat publicat la 6 mai 2020, Avocatul Poporului informează că a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate referitoare la OUG nr. 21/2004 și la reglementarea stării de alertă.

Excepția vizează în principal definirea defectuoasă a „stării de alertă”, care ar permite organelor administrative să ia orice măsuri, inclusiv de restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți, în ciuda dispozițiilor exprese ale art. 53 din Constituție, care impun adoptarea unei legi în astfel de situații.

Argumentele aduse în sprijinul excepției se referă la încălcarea principiului previzibilității legii prin definirea defectuoasă a „stării de alertă”, la nerespectarea art. 53 din Constituție privind restrângerea unor drepturi sau libertăți și la afectarea statutului Parlamentului de unic legiuitor al statului.

Excepția de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională pe 6 mai 2020, astfel că există puține șanse să fie soluționată până la data de 15 mai 2020, data preconizată pentru intrarea în stare de alertă.

În consecință, până la momentul unei eventuale admiteri a excepției de neconstituționalitate, urmată de redactarea motivării și de publicarea în Monitorul Oficial, prevederile OUG nr. 21/2004 produc efecte juridice și pot constitui temei legal pentru emiterea actelor administrative referitoare la planurile de acțiuni și măsuri necesare pentru combaterea pandemiei

Cum se intră în stare de alertă?

Hotărârea de declarare a stării de alertă trebuie să conțină:

Baza legală a adoptării acesteia;
Perioada de aplicare - nu există o limită de timp, durata putând fi prelungită sau restrânsă în funcție de evoluția situației;
Măsurile dispuse;
Obligațiile cetățenilor și ale operatorilor economici în ceea ce privește participarea la activități în folosul comunităților locale.
Durata sau aria de acoperire a stării de alertă poate varia în raport de necesitățile concrete.

La nivel național sau la nivelul mai multor județe, starea de alertă este declarată de Comitetul Național, cu acordul primului - ministru. Comitetul național pentru situații speciale de urgență este un organism interministerial format din miniștri și conducători ai instituțiilor publice centrale.

Declararea stării de alertă în cazul situațiilor de urgență la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe se publică în Monitorul Oficial al României,

Dacă planul de măsuri conceput de Comitetul Național va conține măsuri restrictive, precum limitarea libertății de deplasare în afara localității sau a libertății de adunare, atunci va fi necesară adoptarea unei legi de către Parlament în acest sens. Constituția impune acest mod de acțiune, atunci când e cazul restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți.

Ce măsuri sunt preconizate în starea de alertă?

Până la acest moment, măsurile care au fost anunţate de Preşedinte pentru perioada stării de alertă sunt:

Deschiderea saloanelor de îngrijire personală, a cabinetelor stomatologice, a muzeelor;
Rămâne în vigoare interdicția adunărilor de mai mult de trei persoane;
Deplasările în esență vor fi restricționate pentru plecările din localități cu excepția situațiilor de serviciu, medicale, sporturi individuale;
Obligativitatea purtării măştii de protecție în spațiile publice închise și în transportul în comun.

Măsurile urmează a fi adoptate etapizat, la intervale de două săptămâni - bineînțeles - în funcție de situația epidemiologică.

Dacă dorești mai multe informații referitoare la consecințele generate de starea de alertă, nu ezita să ne contactezi.

Contact