Parvu si Asociatii - Blog , LegislațieParvu si Asociatii - Blog , Legislațiehttps://www.parvusiasociatii.ro/blogs/legislațieMon, 06 Apr 2026 12:12:57 +0200http://zoho.com/sites/<![CDATA[Decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea articolului 12 din Legea nr. 50/1991]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/cc-decizia-634-2024În martie 2022, a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a art. 12 din Legea nr. 50/1991, care limita dreptul de a solicita anularea unei autorizații de construire sau desființare doar în favoarea prefectului. În ianuarie 2025, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea.]]>

Controverse legate de articolul 12 al Legii nr. 50/1991

Curtea Constituțională a fost sesizată cu o excepție de neconstituționalitate raportată la prevederile articolului 12, aliniatele (1) și (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. 


Textul legal a fost modificat de-a lungul timpului, inclusiv în 2020, când legiuitorul a limitat dreptul de a solicita anularea unei autorizații de construire sau desființare doar în favoarea prefectului. 


Acest lucru a fost considerat a fi în contradicție cu prevederile articolului 52 din Constituție.

Decizia Curții Constituționale nr. 643/2024 a soluționat o excepție de neconstituționalitate raportată la prevederile art.12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

 

Pe scurt, textul de lege vizat permite doar prefectului să solicite în instanță anularea unei autorizații de construire sau desființare.

 

Textul legal, în forma inițială din 2001 permitea oricărei persoane care avea dreptul conform contenciosului administrativ să solicite în instanță anularea unei autorizații de construire / demolare.

 

În mod paradoxal, în 2020, legiuitorul a simțit nevoia imperioasă să limiteze acest drept, doar în favoarea prefectului, fără a exista niciun fel de explicație în actul normativ (Legea nr. 7/2020) pentru motivul care a stat în spatele unei astfel de drastice limitări.

 

Trebuie remarcat faptul că în ultimii 20 de ani Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii a suferit modificări în fiecare an, cu excepția lui 2010, fiind un standard de instabilitate legislativă.

 

În martie 2022, Curtea de Apel București a ridicat din oficiu excepția de neconstituționalitate a noului text al art. 12 din Legea nr. 50/1991 și a sesizat Curtea Constituțională.

 

Prin Decizia nr. 634/2024, publicată în 17 Ianuarie 2025, Curtea Constituțională a constatat flagranta și evidenta încălcare a prevederilor art. 52 din Constituție, motiv pentru care declară, cu unanimitate, neconstituționalitatea art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 50/1991.

 

Argumentul Curții e rezumat în propriile sale cuvinte astfel:


44. [...] Prin urmare, în privinţa actelor administrative constând în autorizaţiile de construire şi de desfiinţare a lucrărilor de construcţii, al căror regim juridic este stabilit printr-o lege distinctă, cu caracter special faţă de Legea nr. 554/2004, persoanele vătămate sunt lipsite în mod absolut de posibilitatea atacării lor în justiţie, prevederile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, în redactarea în prezent în vigoare, fiind astfel contrare prevederilor art. 52 alin. (1) raportat la art. 21 alin. (1) din Constituţie.

 

45. Examinând dinamica legislativă a prevederilor art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 50/1991 din perspectiva aspectelor de neconstituţionalitate mai sus relevate, Curtea constată că soluţia legislativă care corespunde exigenţelor consacrate de art. 21 alin. (1), art. 52 alin. (1) şi art. 123 alin. (5) teza finală din Legea fundamentală este cea care trebuie să permită introducerea acţiunii în anulare împotriva unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare atât oricărei persoane vătămate, în condiţiile legii contenciosului administrativ, cât şi, distinct, prefectului, însă doar acest din urmă titular beneficiază, direct în virtutea Constituţiei, de efectul suspensiv de drept al actului administrativ atacat, concomitent cu formularea acţiunii în anulare, fără a fi obligat să adreseze instanţei de judecată o cerere distinctă în acest sens.

 

Interesant este că, în toată această, perioadă instanțele au înregistrat și soluționat dosare ce au avut ca obiect anularea autorizațiilor de construire, acțiuni fundamentate pe Legea Contenciosului Administrativ, cu ignorarea limitării impuse în mod aberant, neconstituțional, de art. 12 din Legea nr. 50/1991, așa cum fusese modificat prin Legea nr. 7/2020.

 

În practică, forma din 2020 a art. 12 ar fi putut fi invocată pe calea unei excepții invocate în fața instanței, fiind astfel evidentă intenția redactorului Legii nr. 7/2020 de a proteja pe această cale diferite interese în litigiu.

Decizia Curții Constituționale, deși pare a îndrepta o mare nedreptate, nu face decât să sublinieze slăbiciunea procesului legislativ.


În practica de zi cu zi, decizia nu va produce mari efecte, deoarece limitarea deja era depășită prin folosirea prevederilor legii contenciosului administrativ în detrimentul legii speciale.


Argumentarea pusă la dispoziție de Curtea Constituțională nu este una nouă pentru sistemul juridic, argumentele la care face apel sunt vechi și frecvent uzitate, însă rămâne de lămurit de ce legiuitorul nu era familiar cu acestea și cum un legiuitor nefamiliar cu principiile de bază ale dreptului va putea da curs modificărilor legislative ce trebuie să decurgă din decizia de neconstituționalitate.

 

De asemenea, de interes este și în cât timp legiuitorul va proceda la remedierea textului legal și la eventuala lui armonizare în raport de legea contenciosului administrativ.

Societatea noastră oferă asistență și reprezentare în orice tip de problemă legată de încheierea și derularea contractelor.

Contact
]]>Sun, 02 Mar 2025 16:30:58 +0200<![CDATA[Noi ipoteze pentru suspendarea contractului de muncă]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/suspendare-cimCa urmare a pandemiei din 2020 și a dificultăților generate de ajustarea foarte rapidă a legislației, Codul Muncii a primit noi prevederi legale care să faciliteze suspendarea contractelor individuale de muncă pe parcursul stărilor de asediu sau urgență.]]>

Legea 298/2020 actualizează Codul Muncii

Ca urmare a stărilor de urgență și alertă instituite pe parcursul anului 2020 și a dificultăților generate de ajustarea foarte rapidă a legislației, Codul Muncii a preluat o serie de prevederi legale care să faciliteze suspendarea contractelor individuale de muncă pe parcursul stărilor de asediu sau urgență.

La art. 52 Codul Muncii a fost adăugată lit. f) care permite suspendarea contractului individual de muncă, din inițiativa angajatorului, pe durata suspendării temporare a activității și/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau a stării de urgență potrivit prevederilor constituționale.


Prevederile nou introdusului art. 53 indice 1 din Codul Muncii detaliază efectele suspendării contractului de muncă într-o astfel de ipoteză:
  • Salariații beneficiază de o indemnizație pentru șomaj în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Pentru anul 2020 acesta a fost de 5429 RON.
  • Angajatorul are dreptul de a suplimenta indemnizația până la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.
  • Indemnizația este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale obligatorii, iar plata acestora se realizează de angajator din indemnizațiile încasate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
  • Declararea impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează de angajator.
  • Termenul de plată și de declarare a obligațiilor este data de 25 a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de șomaj.
  • Pentru indemnizație nu se datorează contribuție asiguratorie pentru muncă. Reprezintă o cota de 2.25% aplicată la totalul sumelor brute realizate din salarii în luna respectivă.
  • În situația în care un angajat are încheiate mai multe contracte de muncă, din care cel puțin un contract cu normă întreagă este activ, acesta nu poate beneficia de indemnizație.
  • Perioada pentru care este suspendat contractul individual de muncă constituie stagiu de cotizare fără plata contribuției în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Pentru calcul se va utiliza salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare pe perioada suspendării.
  • Pentru ca angajații să poată beneficia de indemnizație este necesar ca angajatorul să depună o cerere și o declarație pe propria răspundere, alături de lista persoanelor care urmează să beneficieze de facilitate, la agenția pentru ocuparea forței de muncă competente. Documentația se poate depune și electronic.
  • Plata din bugetul asigurărilor pentru șomaj a indemnizațiilor se face în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor, iar mai departe plata către salariat se efectuează în maximum 3 zile lucrătoare de la primirea de către angajator a acestor sume.
  • Angajatorii nu pot desființa locurile de muncă ocupate de persoanele ale căror contracte au fost suspendate pe o perioadă cel puțin egală cu perioada suspendării pentru care au beneficiat de sprijin prin plata indemnizațiilor. Nerespectarea acestei prevederi reprezintă contravenție și se sancționează cu returnarea sumelor primite cu titlu de indeminzație, pentru posturile desființate.

Modificările sunt în vigoare de la 27.12.2020.

Pentru angajatori vor facilita modificarea relațiilor de muncă în eventualitatea unor astfel de situații excepționale, dar vor și spori birocrația cu care se confruntă. Pe de altă parte, obligativitatea menținerii angajaților ulterior încetării suspendării contractului de muncă va genera probleme economice și va restrânge sfera de aplicare a unei astfel de măsuri.

Pentru angajați se instituie un nou mecanism de protecție socială, însă condițiile impuse angajatorului îl fac pe acesta să se gândească atent dacă își permite asumarea condițiilor financiare impuse implicit de noile modificări și va putea apela la alte mijloace de gestionare a forței de muncă și de încetare a contractelor.

Societatea noastră oferă consultanță în orice tip de probleme legate de legislația muncii.

Contact
]]>Wed, 06 Jan 2021 16:39:05 +0200<![CDATA[Proiect de modificare HG 421/2018]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/proiect-de-modificare-hg-421-2018La 6 iulie 2020, MEEMA a publicat Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind modificarea HG nr. 421/2018 - aflat în dezbatere publică, prin care sunt propuse modificări pentru accesarea ajutoarelor de stat pentru proiectele cinematografice produse parţial sau în întregime pe teritoriul României.]]>
Photo by Myke Simon on Unsplash

Se modifică legislația privind schema de ajutor de stat pentru sprijinirea industriei cinematografice

Noul furnizor al schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice stabilit prin art. XXVII din OUG nr. 1/2020 - Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), încă nu a deschis sesiunea depunerii cererilor de finanțare pentru anul 2020. MEEMA a justificat întârzierea deschiderii sesiunii aferente anului 2020 prin necesitatea schimbării legislației a cărei aplicare anterioară de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză ar fi prezentat disfuncționalități majore, invocând și starea de urgență care ar fi determinat întârzieri ale acestui proces de revizuire a legislației.


Printre modificările propuse se numără renunțarea la certificatul de solicitant și neeligibilitatea taxei pe valoare adăugată. Modificările propuse vizează: 

Modificările propuse vizează:

1. Înlocuirea în cuprinsul HG nr. 421/2018 a denumirii fostului furnizor - Comisia Națională de Strategie și Prognoză cu denumirea noului funizor:Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA).

2. Redefinirea anumitor termeni și adăugarea unor noi definiții: 

  • Data acordării ajutorului - data la care dreptul legal de a primi ajutorul este conferit beneficiarului în conformitate cu regimul juridic naţional aplicabil. În sensul prezentei scheme, data acordării ajutorului este considerată data semnării Acordului de finanţare în baza hotărârii transmise de Comisia de Film în România;
  • Acord de finanţare - act juridic cu titlu oneros, încheiat între Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, în calitate de furnizor, pe de o parte, şi beneficiar, pe de altă parte, prin care se aprobă spre finanţare, în baza prezentei scheme, un proiect cinematografic selectat ca urmare a procesului de evaluare şi selecţie;
  • Intensitatea ajutorului - valoarea brută a ajutorului exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea impozitelor și a altor taxe;



  • Obligaţie de teritorializare a cheltuielilor - obligaţia impusă beneficiarilor de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri de a cheltui o sumă minimă şi/sau de a desfăşura un nivel minim de activitate de producţie pe teritoriul României, cu respectarea prevederilor art. 54 alin. (4) al Regulamentului (UE) nr. 651/2014.
  • Data demarării proiectului (termen nou introdus) – data de la care sunt înregistrate de către beneficiar cheltuieli eligibile efectuate pe teritoriul României legate de bugetul producției pentru care se solicită prezentul ajutor de stat, dar nu mai târziu de 6 luni de la data semnării Acordului de finanțare;
  • Parodie (termen nou introdus) – film de parodie este creația care preia motive și mijloace artistice dintr-o altă creație sau imită parțial o altă operă sau realitatea pentru a reda un efect comic. Procedeul predilect al parodiei este ironia.
  • Documentar (termen nou introdus) – film sau operă scrisă bazată pe documente, care are drept scop să prezinte fapte reale din viață sau date informative dintr-un domeniu de activitate.
3. Pentru a fi eligibil, un proiect cinematografic trebuie să se încadreze în categoria de produs cultural și să nu defăimeze, inclusiv prin parodiere, țara, limba, ordinea de drept sau principiile constituționale, nu incită la război, ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, discriminare pe criterii etnice, religioase, de sex sau orientare sexuală sau la separatism teritorial.
4. Sunt adăugate la art. 8 alin. (2) alte două categorii de cheltuieli neeligibile:
  • Taxa pe valoarea adăugată;
  • Cheltuielile cu realizarea raportului de audit.

5. Sunt modificate datele de derulare ale schemei: 

  • Schemă de ajutor de stat cu caracter multianual se derulează până la 30.06.2021, cu posibilitate de prelungire, menținându-se cuantumul bugetului anual maxim al schemei de 233 milioane lei, reprezentând echivalentul a aproximativ 50 milioane euro.
  • Se pot încheia acorduri de finanţare în baza prezentei scheme până la data de 30.06.2021, în limita creditelor de angajament aprobate anual prin legea bugetului de stat pentru acest program.
  • Plata ajutorului de stat se efectuează în perioada 2018-2023 acoperind maximum 45% din cheltuielile eligibile pentru producţia de film efectuate pe teritoriul României, în baza acordurilor de finanţare încheiate.
  • Bugetul maxim anual al schemei care poate fi angajat cuprinde pe lângă bugetul anual şi sumele stabilite cu această destinaţie, dar neutilizate în anii anteriori, în limita bugetului maxim al schemei de 698 milioane lei şi în limita creditelor bugetare şi de angajament aprobate prin legile bugetare anuale.
  • Acordurile de finanţare se încheie în ordinea în care au fost emise hotărârile Comisiei de Film în România în limita bugetului alocat în anul următor.


6. Noi condiții pentru alocări suplimentare

În plus față de alocările financiare nerambursabile în cuantum de 35% din totalul cheltuielilor eligibile, se pot aloca: 
  • Alocări financiare nerambursabile în cuantum de 10% cu condiţia ca producția să promoveze o zonă geografică, un oraş sau România, destinațiile și obiectivele turistice românești din zona geografică sau orașul promovat, sau limba, tradițile și obiceiurile românești în producțiile audiovizuale finanțate în cadrul aceleiași producții cinematografice, iar desfășurarea subiectului filmului să fie explicită vizual.
  • Alocări financiare nerambursabile în cuantum de 5% pentru co-producții, producțiile transfrontaliere finanțate de producători provenind din mai mult de un stat membru sau care implică producători din mai multe state.
Alocările de 10 % și de 5% prevăzute mai sus nu se însumează și se acordă cu condiția ca: 
  • Minimum 20% din bugetul total al proiectului să se realizează pe teritoriul României.
  • Beneficiarul să cheltuiască 140% din ajutorul acordat, pe teritoriul României.
  • Cheltuielile maxime care fac obiectul obligațiilor de teritorializare nu trebuie să depășească în nici un caz 80% din bugetul total al proiectului.

7. În cadrul comisiei de selecție a proiectelor eligibile, denumită Comisia de Film în România, vor fi incluși și  juriști, economiști cu experiență în domeniul finanțe/contabilitate și auditori cu experiență de minim 3 ani în domeniul ajutoarelor de stat.
8. Înainte de semnarea acordului de finanţare, furnizorul va verifica respectarea tuturor criteriilor de eligibilitate, pentru fiecare aplicant în parte, pe baza hotărârilor emise de către Comisia de Film în România.

9. Solicitantul va putea depune cererea de plată doar după finalizarea proiectului şi cheltuirii bugetului aferent, dar nu mai târziu de 2 ani de la încheierea Acordului de finanţare. Cererea de plată va trebui depusă însoţită de un raport de audit care să certifice suma cheltuielilor eligibile efectiv realizate, precum și de înregistrarea pe suport electronic a produsului cinematografic final pentru care s-a solicitat ajutor de stat.

Producătorii români de filme așteaptă în continuarea deschiderea sesiunii pentru anul 2020 pentru a putea depune cererile pentru finanțări în temeiul HG nr. 421/2018, parteneriatele cu investitorii și producătorii străini și începerea filmărilor în România fiind întârziate din cauza nepulicării anunțului de deschidere a sesiunii anuale de către MEEMA.

Societatea noastră oferă consultanță în domeniul ajutorului de stat pentru sprijinirea industriei cinematografice.

Contact
]]>Tue, 21 Jul 2020 19:31:04 +0300<![CDATA[Simplificarea procesului birocratic de înființare a unei societăți comerciale]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/simplificare-infiintare-SRLLegea nr. 102/2020 pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990 simplifică procesul de înființare a unei societăți comerciale prin renunțarea la unele formalități restrictive.]]>


Modificarea Legii societăților comerciale nr. 31/1990

Noua Lege nr. 102/2020 intrată în vigoare la 05.07.2020 face un pas pentru debirocratizarea procesului de înființare a firmelor. 


Atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice, vor avea mai puține formalități de îndeplinit pentru a înființa o societate comercială în România. 


Noile modificări legislative vor ajuta persoanele fizice și jurdice să dețină mai multe societăți cu un asociat unic, să stabilească sediul mai multor firme în același spațiu sau să înființeze firme fără să fie necesare semnăturile vecinilor dacă nu vor desfășura activitate la acel sediu.

1. Nu mai este necesară declarația pe propria răspundere privind deținerea calității de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată

  • Anterior 05.07.2020, o companie/persoană fizică nu putea fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată (S.R.L.). 
  • Odată cu abrogarea art. 14 din Legea nr. 31/1990 a fost eliminată această restricție, o persoană va putea fi asociat unic în mai multe societăți cu răspundere limitată.

2. În același imobil își vor putea stabili sediul social mai multe societăți     

  • Dacă până acum exista condiția legală ca în aceeași încăpere să aibă sediu social o singură societate, prin modificarea art. 17 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 s-a eliminat obligația de a prezenta certificat de la ANAF sau o declarație autentică pe propria răspundere pentru a dovedi că există un singur sediu social înregistrat pentru încăperea sau spațiul partajat.
  • Această modificare va rezolva multe probleme din practică care întârziau înființarea firmei din cauza suprapunerii aparente a unor sedii sociale în aceeași locație.

3. Nu mai este necesar acordul scris al vecinilor pentru înființarea firmei dacă nu se desfășoară activitate la sediul social respectiv

  • Adăugarea alineatului (6) la art. 17 din Legea nr. 31/1990 elimină obligația de a depune avizul privind schimbarea destinației imobilelor colective cu regim de locuință, semnat de proprietarii spațiilor învecinate ale unui astfel de sediu stabilit în cadrul unui condominiu, dacă în spațiul respectiv nu se va desfășura activitate efectivă. 
  • Pentru a se aplica această prevedere, administratorul sau, după caz, administratorii societății vor declara pe propria răspundere faptul că la sediul social respectiv nu se desfășoară activitate în mod efectiv.
Aceste modificări simplifică procedura de înființare a unei firme prin renunțarea la anumite formalități și condiții ce îngreunau înființarea unei noi persoane juridice sau schimbarea sediului social. 


Societatea noastră oferă servicii de înființare în condiții legale și cu celeritate a societăților comerciale.
Contact
]]>Fri, 10 Jul 2020 08:28:37 +0300<![CDATA[Modificări legislative în beneficiul debitorilor din contractele de credit]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/dare-in-plata-noutati-lege-77-2016Vești bune pentru datornicii cu credite în franci elvețieni. Legea nr. 52/2020 aduce modificări importante în beneficiul debitorilor, care vor putea stinge datoriile din contractele de credit încheiate cu băncile, prin notificări de dare în plată sau acțiuni în instanță.]]>
Based on a photo by Fabian Blank on Unsplash

Legea nr. 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată

Noua Lege nr. 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, aduce, începând cu 16 mai 2020, o serie de prevederi în beneficiul debitorilor îndatorați.


În forma adoptată, legea aduce modificări importante prin instituirea unei prezumții absolute de impreviziune în cazul atingerii unor praguri valorice de apreciere a monedei creditului față de moneda națională. Prezumția de impreviziune în favoarea consumatorilor va ajuta consumatorii datornici în înțelegerile cu băncile sau cu cesionarii creanțelor pentru reechilibrarea contractelor de credit și reducerea datoriei sau chiar pentru stingerea acesteia, dacă nu mai este posibilă continuarea contractului. 

Principalele modificări aduse de noua lege de modificare a condițiilor de dare în plată

I

Se prezumă a fi impreviziune dacă: 

  • pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată, o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit, avându-se în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit;
  • pe durata executării contractului de credit, obligația de plată lunară înregistrează o creștere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă.

II

Pentru a fi prezumată impreviziunea, este necesară menținerea pragurilor valorice menționate mai sus, în ultimele 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată.

III

Condiția impreviziunii se adaugă celorlalte condiții deja stipulate de Legea nr. 77/2016 ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru stingerea prin dare în plată a creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale: 
  • Creditorul și debitorul fac parte dintre: 
    • Pe de-o parte: consumatori = orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale;
    • Pe de cealaltă parte: instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor;
  • Cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit;
  • Creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință;
  • Consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea dării în plată;
  • Este îndeplinită condiţia privind impreviziunea.

IV

Legiuitorul a stabilit faptul că, echilibrarea și continuarea contractului de credit sunt prioritare. Încetarea contractului de credit va putea fi dispusă doar în cazul imposibilității vădite a continuării sale.

V

Prezumţiile instituite în favoarea consumatorilor au caracter absolut. Creditorul care formulează contestaţie, conform art. 7 din Legea nr. 77/2016, are obligaţia de a dovedi omisiunea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a notificării de dare în plată, prevăzute la art. 4 alin. (l) lit. a) - d), neavând dreptul să răstoarne prezumția impreviziunii dacă debitorul îndeplinește condițiile legale privind pragurile valorice descrise mai sus. 

VI

Prima zi de convocare a creditorului la notarul public prin notificarea formulată de debitor nu poate fi stabilită într-un un termen mai scurt de 30 de zile libere și nici mai lung de 90 de zile, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum și orice procedură judiciară sau extrajudiciară, demarată de un creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia, îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia. 


Cele două date diferite, inclusiv intervalul orar, trebuie alese de debitor cu atenție, deoarece neprezentarea debitorului la termenele indicate în notificare echivalează cu renunțarea la notificarea de dare în plată și părțile vor fi repuse de drept în situația anterioară.


Notificare trebuie transmisă creditorului de către debitor, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, debitorul fiind cel care alege notarul public unde invită creditorul să se prezinte, precum și datele calendaristice în care creditorul să se prezinte.

VII

Un alt beneficiu adus debitorilor prin noile modificări legislative este interzicerea înscrierilor, pe perioada notificării, precum și pe perioada soluționării eventualelor contestații sau cereri în constatare prevăzute de Legea nr. 77/2016, în Biroul de credit sau în alte baze de date negative cu privire la debitorii riscanți sau rău-platnici, pe seama debitorului care a efectuat notificarea prevăzută de legislația dării în plată, indiferent dacă înscrierea ar fi efectuată din inițiativa creditorului sau a unei autorități centrale sau locale.

VIII

De la data comunicării notificării de dare în plată, executările silite aflate în derulare, inclusiv popririle, se suspendă automat, suspendarea menținându-se până la soluționarea definitivă a eventualei contestații formulate de creditor.

IX

Noile modificări legislative instituie o prezumție a impreviziunii și în cazul datornicilor care au pierdut dreptul de proprietate asupra locuinței achiziționate cu creditul obținut de la bancă sau cu care au garantat plata respectivului împrumut. 


Astfel, conform art. 8 alin. (5) al Legii nr. 77/2016, se consideră că există impreviziune în cazul în care debitorul, care formulează notificare de dare în plată, a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit, prin poprire sau alte forme de executare silită, pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat. Și această prezumție are caracter absolut. 


În cazul în care creditorul nu dă curs notificării trimise de debitor, legiuitorul recunoaște dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit, și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului. 

X

Toate costurile notariale și, după caz, ale executorului judecătoresc sau ale avocatului, se suportă de către debitor, astfel cum era prevăzut și anterior adoptării Legii nr. 52/2020, însă noul act normativ sus-menționat precizează expres faptul că, în cazul admiterii contestației creditorului prin hotărâre definitivă, penalitățile și orice daune-interese care ar rezulta din parcurgerea procedurii notificării prevăzute de Legea nr. 77/2016, vor putea fi pretinse doar dacă creditorul contestator probează că debitorul a fost de rea-credință la depunerea notificării.

Pentru a beneficia de noile modificări legislative privind darea în plată reglementată de Legea nr. 77/2016, este necesar ca debitorii să trimită creditorilor notificări de dare în plată argumentate, urmate de eventuale acțiuni în instanță sau să renegocieze adaptarea contractelor încheiate, cazuri în care consultanța juridică adecvată poate fi esențială pentru stingerea cu succes a datoriilor din contractele de credit.

Contact
]]>Sat, 27 Jun 2020 12:36:31 +0300<![CDATA[Proprietatea industrială în contextul pandemiei Covid-19]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/echipamente-protectie-covid-19Pandemia Covid-19 a determinat nevoia de a pune în circulație numeroase echipamente de protecție individuală. În multe situații, echipamentele au fost inspirate din cele care existau deja pe piață și se bucurau de protecție legală.]]>

Utilizarea brevetelor de invenție și a desenelor industriale

Primăvara anului 2020 a adus în atenția tuturor un scenariu interesant, în care, datorită urgențelor medicale născute ca urmare a pandemiei, o multitudine de antreprenori au acționat alături de autorități pentru a produce și pune în circulație echipamente de protecție individuală. 


Producția s-a derulat contra cronometru, iar, uneori, și cu mijloace atipice, precum imprimantele 3D, și s-a bazat pe reproducerea design-ului unor produse care deja erau în circulație. În multe situații, bunurile reproduse sau de la care au fost inspirate echipamentele de protecție se bucurau de protecția acordată de un brevet de invenție sau certificat de înregistrare a unui desen sau model industrial.

Obiectul brevetului de invenție

Orice invenție constând într-un produs sau un procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiția ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventivă și să fie susceptibilă de aplicare industrială.

Obiectul desenului/ modelului industrial 

Aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, redat în două sau trei dimensiuni, rezultat din combinația dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formă, textură și/ sau materiale ale produsului în sine și/sau ornamentația acestuia.

Drepturile titularului invenției sau desenului industrial

Titularul are un drept exclusiv de exploatare a invenției, respectiv de utilizare a desenului / modelului industrial. 


Este interzisă efectuarea, fără consimțământul titularului, a următoarelor activități: 
  1. fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii spre vânzare ori vânzării, în cazul în care obiectul brevetului este un produs; 
  2. utilizarea procedeului, precum și folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri al produsului obținut direct prin procedeul brevetat, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu. 
  3. reproducerea, fabricarea, comercializarea ori oferirea spre vânzare, punerea pe piață, importul, exportul sau folosirea unui produs în care desenul sau modelul este încorporat ori la care acesta se aplică sau stocarea unui astfel de produs în aceste scopuri.

Situații în care nu se încalcă drepturile titularului

  • folosirea invenției exclusiv în cadru privat sau în scopuri experimentale, fără caracter comercial;
  • folosirea desenului/ modelului industrial exclusiv în scop personal și necomercial, experimental, de cercetare sau învățământ, cu condiția să nu fie prejudiciată exploatarea normală și să se menționeze sursa;
  • comercializarea sau oferirea spre vânzare pe teritoriul Uniunii Europene a acelor exemplare de produs, obiect al invenției sau desenului/ modelului industrial, care au fost vândute anterior de titular ori cu acordul său expres;
  • reproducerea desenului/ modelului industrial în domeniul cercetării sau învățământului, în scopul citării ori predării, cu condiția respectării practicii comerciale loiale, exploatării normale și menționării sursei;
  • exploatarea de către terți a invenției sau a unei părți a acesteia la a cărei protecție s-a renunțat;
  • folosirea cu bună-credință sau luarea măsurilor efective și serioase de folosire a invenției sau desenului/ modelului industrial, de către terți, în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului și revalidare.

Transmiterea drepturilor asupra invenției sau desenului industrial

Cesiunea

  • Transferă proprietatea asupra drepturilor deținute de titularul brevetului de invenție sau a certificatului de înregistrare a desenului industrial ca urmare a încheierii unui contract de cesiune.
  • Poate fi neexclusivă sau exclusivă, când însuși titularul nu mai poate utiliza invenția/ desenul industrial și nici nu mai poate transmite dreptul altor persoane. 
  • Poate fi totală, asupra totalității drepturilor de exploatare sau parțială, limitată la anumite drepturi. Cesiunea parțială conduce la coproprietatea asupra brevetului de invenție sau a certificatului de înregistrare a desenului industrial. 
  • Poate fi remunerată sau gratuită. 

Licențierea

  • Titularul acordă dreptul de exploatare a invenției/ a desenului industrial ca urmare a încheierii unui contract de licențiere. 
  • Poate fi neexclusivă sau exclusivă, când titularul se obligă să nu mai transmită drepturile de exploatare și altor persoane. 
  • Poate fi totală, când se întinde asupra totalității drepturilor de exploatare și asupra întregului teritoriu, sau parțială.
  • Poate fi remunerată sau gratuită. 

Licențierea obligatorie a invenției

Legea română prevede un mecanism de licențiere obligatorie a brevetului de invenție având următoarele caracteristici:

  • Este o licență neexclusivă; 
  • Se acordă de Tribunalul București la cererea oricărei persoane interesate;
  • Instanța stabilește întinderea, durata, remunerația cuvenită celui care deține drepturile asupra invenției; 
  • Este autorizat, în principal, pentru aprovizionarea pieței sau eliminarea practicilor anticoncurențiale.
Condiții de acordare a licenței obligatorii:
  • Invenția nu a fost aplicată sau a fost aplicată insuficient pe teritoriul României;
  • Titularul brevetului nu poate justifica inacțiunea;
  • Părțile au purtat negocieri și nu au ajuns la o înțelegere, într-un termen rezonabil, cu privire la condițiile și modalitățile comerciale de aplicare a invenției;
  • Cerere se introduce după expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de la acordarea brevetului, socotindu-se termenul care expiră cel mai târziu.

Cazuri speciale de acordare a licenței obligatorii

Suplimentar, Tribunalul București poate autoriza o licență obligatorie, în următoarele cazuri:

  1. Situații de urgență națională sau alte situații de extremă urgență;
  2. Situații de utilizare publică, în scopuri necomerciale. 
Pentru acordarea acestui tip de licență nu este necesară îndeplinirea condițiilor de mai sus. 

Cu toate acestea, beneficiarul licenței va trebui să înștiințeze titularul brevetului în cel mai scurt timp desprea autorizarea dată de instanță. 

Recomandări

Chiar dacă pe parcursul pandemiei utilizarea unor invenții sau desene protejate ar părea justificată moral și etic, ideal ar fi ca, în cazul oricărei astfel de utilizări, utilizatorii să obțină o licență adecvată. Licențierea pentru o astfel de situație se va putea face luând în calcul utilizare necomercială și cu scop umanitar putând stabili că, pe perioada situației dificile, utilizarea se va face fără remunerație.


De multe ori produsele care au permisiunea de a fi utilizate de public poartă o mențiune cu privire la licență, de tipul CC BY-NC. Acestea fac parte dintr-un sistem de licențiere generat de cei de la Creative Commons  care folosesc un sistem de codificare pentru a stabili condițiile în care un anume design poate fi reprodus. 


Dacă dorești să vii în ajutorul comunității prin furnizarea echipamentelor de protecție necesare pentru combaterea Covid-19 apelează la ajutor de specialitate pentru a te asigura că acționezi fără să încalci drepturile altora.   
Contact
]]>Thu, 28 May 2020 11:54:02 +0300<![CDATA[Starea de alertă]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/oug-21-2004-starea-de-alertaEste stabilit că în curând vom intra în stare de alertă. În articol veți regăsi informațiile actualizate care vă pot clarifica.]]>
Photo by Tanalee Youngblood on Unsplash

Din 15 Mai este anunțată înlocuirea stării de urgență cu starea de alertă

Au trecut aproape două luni de când a fost decretată starea de urgență la nivelul întregii țări. De curând, șeful statului a declarat că, în funcție de evoluția pandemiei, după data de 15 mai starea de urgență nu va mai fi prelungită, iar România va intra în stare de alertă.

Ce înseamnă starea de alertă?

Este reglementată de dispozițiile OUG nr. 21/2004, act normativ adoptat în contextul luptei antiteroriste și prin care au fost puse bazele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență (denumit Sistemul Național).


În esență, Sistemul Național are ca scop, pe de o parte prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, iar pe de altă parte asigurarea și coordonarea tuturor resurselor pentru a restabili starea de normalitate.


Cu referire la starea de alertă, se arată că aceasta se declară potrivit ordonanței de urgență și se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență.


Astfel, declararea stării de alertă creează cadrul legal pentru autorități de a continua eforturile de luptă împotriva pandemiei cu COVID-19 și de a pune în aplicare planuri de acțiuni și măsuri în consecință.

Ce trebuie să știm?

Potrivit OUG nr. 21/2004, pe timpul stării de alertă se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forță majoră. 


Deși noțiunea de „stare de forță majoră” nu este definită în act, din ansamblul reglementării se poate deduce că se face trimitere la situația de urgență definită în cuprinsul actului normativ ca fiind un eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale.


Cu referire la măsurile ce pot fi dispuse pe durata stării de alertă, se precizează că:
  • trebuie să fie proporționale cu situațiile care le-au determinat;
  • se aplică cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de lege;
  • se stabilesc în regulamente, planuri, programe sau în documente operative aprobate prin decizii, ordine ori dispoziții emise conform reglementărilor în vigoare.

Excepție de neconstituționalitate

Printr-un comunicat publicat la 6 mai 2020, Avocatul Poporului informează că a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate referitoare la OUG nr. 21/2004 și la reglementarea stării de alertă. 

Excepția vizează în principal definirea defectuoasă a „stării de alertă”, care ar permite organelor administrative să ia orice măsuri, inclusiv de restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți, în ciuda dispozițiilor exprese ale art. 53 din Constituție, care impun adoptarea unei legi în astfel de situații.


Argumentele aduse în sprijinul excepției se referă la încălcarea principiului previzibilității legii prin definirea defectuoasă a „stării de alertă”, la nerespectarea art. 53 din Constituție privind restrângerea unor drepturi sau libertăți și la afectarea statutului Parlamentului de unic legiuitor al statului. 


Excepția de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională pe 6 mai 2020, astfel că există puține șanse să fie soluționată până la data de 15 mai 2020, data preconizată pentru intrarea în stare de alertă.

În consecință, până la momentul unei eventuale admiteri a excepției de neconstituționalitate, urmată de redactarea motivării și de publicarea în Monitorul Oficial, prevederile OUG nr. 21/2004 produc efecte juridice și pot constitui temei legal pentru emiterea actelor administrative referitoare la planurile de acțiuni și măsuri necesare pentru combaterea pandemiei

Cum se intră în stare de alertă?

Hotărârea de declarare a stării de alertă trebuie să conțină:
  • Baza legală a adoptării acesteia;
  • Perioada de aplicare - nu există o limită de timp, durata putând fi prelungită sau restrânsă în funcție de evoluția situației;
  • Măsurile dispuse;
  • Obligațiile cetățenilor și ale operatorilor economici în ceea ce privește participarea la activități în folosul comunităților locale.
  • Durata sau aria de acoperire a stării de alertă poate varia în raport de necesitățile concrete.


La nivel național sau la nivelul mai multor județe, starea de alertă este declarată de Comitetul Național, cu acordul primului - ministru. Comitetul național pentru situații speciale de urgență este un organism interministerial format din miniștri și conducători ai instituțiilor publice centrale.


Declararea stării de alertă în cazul situațiilor de urgență la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe se publică în Monitorul Oficial al României,


Dacă planul de măsuri conceput de Comitetul Național va conține măsuri restrictive, precum limitarea libertății de deplasare în afara localității sau a libertății de adunare, atunci va fi necesară adoptarea unei legi de către Parlament în acest sens. Constituția impune acest mod de acțiune, atunci când e cazul restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți.

Ce măsuri sunt preconizate în starea de alertă?

Până la acest moment, măsurile care au fost anunţate de Preşedinte pentru perioada stării de alertă sunt:
  • Deschiderea saloanelor de îngrijire personală, a cabinetelor stomatologice,  a muzeelor;
  • Rămâne în vigoare interdicția adunărilor de mai mult de trei persoane;
  • Deplasările în esență vor fi restricționate pentru plecările din localități cu excepția situațiilor de serviciu, medicale, sporturi individuale;
  • Obligativitatea purtării măştii de protecție în spațiile publice închise și în transportul în comun.


Măsurile urmează a fi adoptate etapizat, la intervale de două săptămâni - bineînțeles -  în funcție de situația epidemiologică.

Dacă dorești mai multe informații referitoare la consecințele generate de starea de alertă, nu ezita să ne contactezi. 

Contact
]]>Fri, 08 May 2020 15:55:43 +0300<![CDATA[Noutăți privind indemnizația oferită de stat în contextul Covid-19]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/indemnizatie-profesionisti-oug-53-2020Se prelungește termenul pentru depunerea solicitărilor pentru obținerea indemnizației de către anumite categorii de beneficiari. Guvernul a publicat noi detalii privind plățile indemnizației oferite de stat pentru cei afectați economic de pandemia Cobid-19.]]>
Photo by Dimitri Houtteman on Unsplash

OUG nr. 53/2020 - măsuri de protecție socială determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

Guvernul a adoptat OUG nr. 53/2020 prin care sunt aduse lămuriri privind condițiile și termenul de obținere a indemnizației oferită de stat pentru cei afectați economic de pandemia Covid-19 în temeiul OUG nr. 30/2020 completată prin OUG nr. 32/2020.


Se prelungește termenul pentru depunerea solicitărilor pentru obținerea indemnizației de către anumite categorii de beneficiari.


Principale prevederi privind indemnizația de la stat pentru profesioniști stabilită prin O.U.G. nr. 32/ 2020 adoptată pentru modificarea și completarea O.U.G nr. 30/ 2020 au fost descrise în articolul din 15.04.2020, care poate fi citit aici.


Clarificări privind beneficiarii indemnizației

Avocați

  • Beneficiază de indemnizația oferită profesioniștilor și avocații a căror activitate este redusă ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgență, dacă în luna pentru care solicită indemnizația au realizat încasări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019, dar care nu depășesc câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020, respectiv 5,429 de RON brut.
  • Indemnizația se plătește în baza declarației pe propria răspundere a avocatului privind îndeplinirea condițiilor de acordare, pe care o transmite la agenția pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București, în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiscal, urmând a se datora impozit pe venit și contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate în cotele prevăzute de Codul fiscal.

Pensionari

Photo by Matthew Bennett on Unsplash
  • Guvernul stabilește expres că indemnizația suportată de stat aferentă șomajului tehnic sau indemnizația acordată profesioniștilor este accesibilă și persoanelor care beneficiază de un drept de pensie și persoanele încadrate în grad de handicap.

SRL

  • Pentru o interpretare unitară, Guvernul a prevăzut că indemnizația acordată profesioniștilor nu se aplică societăților reglementate de Legea societăților nr. 31/1990 și nici grupurilor de interese economice reglementate de Legea nr. 161/2003.


Procedura și termenul pentru depunerea cererilor pentru indemnizație

Persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației

  • Cooperația trebuie să depună, prin poșta electronică, la agențiile teritoriale în raza cărora își au sediul social, o cerere semnată și datată de reprezentantul legal, însoțită de o declarație pe propria răspundere, la care se atașează lista cu persoanele beneficiare.

  • Termenul pentru depunerea documentelor în vederea solicitării indemnizației aferente primei luni în care a fost instituită starea de urgență este de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a OUG nr. 53/2020, respectiv până la 05.05.2020.

  • Plata indemnizației se realizează către cooperație, care va face plata, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea sumelor, către persoanele cu care are încheiate convenții individuale de muncă.

Profesioniști (ex. PFA, întreprinderi individuale și familiale, profesii liberale)

  • Termenul pentru depunerea documentelor în vederea solicitării indemnizației aferente lunii martie, se prelungește cu 5 zile lucrătoare, de la data intrării în vigoare a OUG nr. 53/2020, respectiv până pe 27 aprilie 2020.

Avocați

  • Termenul pentru depunerea documentelor în vederea solicitării indemnizației aferente primei luni în care a fost instituită starea de urgență este de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a OUG nr. 53/2020, respectiv până la 05.05.2020.

Impozitarea indemnizațiilor oferite de stat 

  • Calculul obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate pentru indemnizația lunară oferită de stat profesioniștilor, avocaților și persoanelor fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe, se efectuează de către persoanele fizice beneficiare prin aplicarea cotelor stabilite de Codul fiscal asupra indemnizației brute încasate de la agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București. 

  • Obligațiile fiscale aferente indemnizațiilor se declară prin Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și se plătesc de către persoanele fizice beneficiare la termenul de 15 martie 2021 pentru veniturile realizate în anul 2020.

  • Pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005, calculul, reținerea și plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează de către cooperația cu care persoanele au încheiate convenții individuale, respectiv de structura sportivă, în calitate de plătitori, din indemnizația brută încasată de la agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București.

Suspendarea unor măsuri și prelungirea unor termene

  • Pe perioada stării de urgență se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită prin poprire a creanțelor bugetare, fiscale, financiare și comerciale (inclusiv pentru creditele bancare) care se aplică asupra drepturilor lunare plătite prin casele teritoriale sau sectoriale de pensii.
  • Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor plătite de casele teritoriale sau sectoriale de pensii se aplică, prin efectul legii, de către aceste instituții fără alte formalități din partea pensionarilor sau a altor beneficiarilor acestor drepturi.
  • Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, perioada de acordare a indemnizației de șomaj, stabilită în condițiile legii pentru beneficiarii șomajului, se prelungește până la încetarea stării de urgență decretate.
  • Sumele reprezentând indemnizațiile oferite de stat pentru beneficiarii acestei măsuri în temeiul OUG nr. 30/2020 completată prin OUG nr. 32/2020 nu sunt supuse executării silite prin poprire pe durata acordării lor, indiferent de bugetul din care se suportă.
  • Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra indemnizațiilor oferite de stat încetează la 60 de zile de la data încetării stării de urgență. 
Contact
]]>Tue, 28 Apr 2020 14:24:44 +0300<![CDATA[OUG 34/ 2020 - contravenții la regimul stării de urgență]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/oug-34-2020-contraventiiDespre regimul amenzilor primite ca urmare a încălcării restricțiilor impuse de autorități pe perioada stării de urgență.]]>
Photo by Matthew Henry on Unsplash

Contravenții la regimul stării de urgență

Prin O.U.G nr. 1/ 1999 privind starea de asediu și regimul stării de urgență sunt stabilite dispoziții speciale cu privire la regimul contravențiilor săvârșite în raport de măsurile dispuse de autorități pe timpul stării de urgență. 

O.U.G. nr. 34/ 2020, în vigoare de la data de 31 martie 2020, adoptă o serie de modificări și completări cu rolul de a înăspri răspunderea contravențională a persoanelor care nu respectă dispozițiile adoptate pe timpul stării de urgență. 

Fapte contravenționale

  • Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în O.U.G nr. 1/ 1999, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine emise pe timpul stării de urgență.
  • Conducătorii autorităților publice și administratorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură și alimentație, alimentare cu apă, comunicații și transporturi au obligația de a asigura continuitatea furnizării serviciilor esențiale pentru populație și pentru forțele destinate apărării.

Sancțiuni complementare

Pe lângă sancțiunea amenzii, în funcție de natura și gravitatea faptei, se pot aplica și una sau mai multe dintre următoarele sancțiuni contravenționale complementare, prevăzute în ordonanțele militare:
  • confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție;
  • interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate;
  • suspendarea temporară a activității;
  • desființarea unor lucrări;
  • refacerea unor amenajări.

Amenda contravențională

Principala sancțiune este amenda, iar limitele acesteia au fost modificate de O.U.G. nr. 34/ 2020.
  Cuantum amenzi conform OUG 1/ 1999Cuantum amenzi conform OUG 34/ 2020
 Persoane fizice 100 de lei - 5.000 de lei  2.000 de lei - 20.000 de lei
 Persoane juridice 1.000 de lei - 70.000 de lei 10.000 de lei - 70.000 de lei

Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii efectiv aplicate de agentul constatator. 

Contestarea sancțiunii contravenționale

  • Contravenientul poate formula plângere împotriva procesului-verbal în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Plângerea se adresează judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită fapta contravențională. 
  • Plângerea formulată împotriva procesului-verbal contravențional având ca obiect nesocotirea măsurilor adoptate de autorități pe durata stării de urgență suspendă executarea amenzii, însă nu suspendă executarea sancțiunilor complementare aplicate.
  • Contravenientul are obligația de a face proba contrară celor constatate prin procesul-verbal și de a indica probele propuse în cuprinsul plângerii. Sunt admisibile orice probe prevăzute de lege cele mai frecvente fiind înscrisurile, interogatoriul contravenientului și martorii, inclusiv cei care au fost de față la săvârșirea faptei și indicați în procesul-verbal. 
  • Taxa judiciară de timbru este de 20 de lei pentru fiecare proces-verbal de contravenție atacat. 

Suspendarea termenelor pe durata stării de urgență 

Prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României s-a decis că prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă. Măsura este menținută și de Decretul nr. 240/2020 de prelungire a stării de urgență. 


Teoretic, în baza Decretelor, termenul de 15 zile pentru formularea plângerii contravenționale ar începe să curgă abia după încetarea stării de urgență. 


Cu toate acestea, art. II din O.U.G. nr. 34/2020 prevede că în cazul sancțiunilor contravenționale aplicate în temeiul O.U.G. nr. 1/ 1999 nu se aplică facilitățile art. VII din O.U.G. nr. 29/ 2020 astfel, în cazul acestora:
  • Se vor calcula și datora dobânzi și penalități de întârziere,
  • Se vor aplica în continuare măsurile de executare silită prin poprire a obligațiilor fiscale rezultate. 
În concluzie, la acest moment există neclarități cu privire la modalitatea de aplicare a textelor legale. Din interpretarea normelor rezultă că, deși termenul de formulare a plângerii nu a început să curgă, totuși contravenientul riscă executarea silită a obligației restante ca urmare a neachitării amenzii în termenul legal de 30 de zile de la înmânarea sau comunicarea procesului-verbal. 

În forma actuală a textelor de lege, pentru a putea suspenda executarea amenzii, contravenientul ar trebui totuși să formuleze plângere împotriva procesului-verbal, cauza care se va judeca oricum după încetarea stării de urgență.

În lipsa unor lămuriri suplimentare din partea legiuitorului, prevederile legislative neclare vor conduce cel mai probabil la o practică neunitară a instanțelor în această materie. 

Aplicarea în timp a modificărilor legislative

Prin O.U.G. nr. 34/ 2020 au fost adoptate modificări care au intrat în vigoare la date diferite, fapt care are implicații în cuantumul sancțiunilor aplicate și în cuantumul minimului amenzilor de achitat în termenul de 15 zile.

 16 - 30 martie 2020 31 martie 2020 - 2 aprilie 2020 Începând cu 3 aprilie 2020
 Limitele amenzilor
  •  100 de lei - 5.000 de lei
  •  1.000 de lei - 70.000 de lei
  • 100 de lei - 5.000 de lei
  • 1.000 de lei - 70.000 de lei
  •  2.000 de lei - 20.000 de lei
  • 10.000 de lei - 70.000 de lei
Facilitatea de a achita jumătate din amendă în 15 zile Jumătate din minimul amenzii prevăzute de O.U.G nr. 1/ 1999  Jumătate din cuantumul amenzii efectiv aplicate conform O.U.G. nr. 34/ 2020  Jumătate din cuantumul amenzii efectiv aplicate conform O.U.G. nr. 34/ 2020
Photo by Clem Onojeghuo on Unsplash

Recomandări

Dacă ai avut nenorocul să iei o amendă, va trebui să evaluezi dacă urmează să o contești sau nu, motiv pentru care, pentru a lua o decizie, următorii pași ar trebui parcurși:
  1. Stabilirea cu exactitate a situației de fapt;
  2. Identificarea probelor care sunt la dispoziție; 
  3. Identificarea explicațiilor care să justifice situația de urgență;
  4. Încadrarea cu rezolvarea punctelor de mai sus în prima treime a termenului de contestare a amenzii, pentru a avea timp pentru selecția unui avocat și pentru a permite acestuia să își facă și treaba. 
  5. Solicitarea ajutorului specializat din partea unui avocat pentru a putea evalua temeinicia unei eventuale contestații.
Contact
]]>Wed, 15 Apr 2020 23:47:09 +0300<![CDATA[OUG 32/ 2020 - Indemnizație pentru profesioniști]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/oug-32-2020-indemnizatie-profesionistiOUG nr. 32/ 2020 stabilește condițiile în care categoriile de persoane care lucrează sub o altă formă decât cea a contractului de muncă pot beneficia de ajutor din partea statului pe durata stării de urgență.]]>
Photo by Ben White on Unsplash

Indemnizația de la stat pentru profesioniști

O.U.G. nr. 32/ 2020 pentru modificarea și completarea O.U.G nr. 30/ 2020 aduce noutăți cu privire la facilitățile oferite de stat persoanelor care nu sunt încadrate în baza unui contract individual de muncă.   


Având în vedere că, începând cu 15 aprilie, starea de urgență a fost prelungită pentru încă 30 de zile ca urmare a adoptării Decretului nr. 240/ 2020, profesioniștii care au în continuare activitatea întreruptă pot solicita acordarea indemnizației de la stat. 


Beneficiari

  • Profesioniștii în sensul Codului Civil, de exemplu, PFA, întreprinderi individuale și familiale, profesii liberale;
  • Persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației;
  • Persoanele încadrate în baza contractului de activitate sportivă: sportivi, antrenori, medici, asistenți medicali, maseuri, kinetoterapeuți, cercetători;
  • Persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe.


Condiții

Întrerup activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgență.


Titularii PFA, ÎI, ÎF trebuie să înregistreze la Registrul Comerțului întreruperea temporară a activității.


Din informațiile furnizate de Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială, asociații și administratorii care lucrează pentru propria societate în lipsa unui contract civil nu pot beneficia de indemnizație. 

Facilități

  • Indemnizație lunară de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 nr. 6/2020, respectiv 4,071.75 de RON brut. 
  • Plata indemnizației se realizează de la bugetul de stat alocat Ministerului Muncii și Protecției Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și structurile sale subordonate.
  • Indemnizația e supusă impozitării și plății CAS și CASS. Declararea și plata acestora se vor stabili ulterior prin ordin comun al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului finanțelor publice.

Dispoziții speciale pentru persoanele încadrate cu contract de activitate sportivă

  • Beneficiarii indemnizației sunt cei cărora li s-a suspendat temporar contractul de activitate sportivă, din inițiativa structurii sportive, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2.
  • Cuantumul indemnizației este de 75% din drepturile în bani aferente contraprestației activității sportive, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 nr. 6/2020, respectiv 4,071.75 de RON brut. 
  • Suplimentar față de indemnizație, părțile au posibilitatea de a negocia și stabili de comun acord plata de alte indemnizații compensatorii acordate de structura sportivă care să compenseze diminuarea contraprestației financiare.
  • Solicitarea indemnizației se face de către structurile sportive care depun, prin poșta electronică, la agențiile teritoriale în raza cărora își au sediul social, o cerere semnată și datată de reprezentantul legal, însoțită de o declarație pe propria răspundere, la care se atașează lista cu participanții la activitatea sportivă cărora le-a fost suspendată activitatea.
  • Plata indemnizației se realizează către structurile sportive care vor face plata către beneficiarii contractelor de activitate sportivă.

Procedura de obține a indemnizației

  • Persoanele îndreptățite depun, prin poșta electronică, la agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială, o cerere însoțită de copia actului de identitate și o declarație pe propria răspundere.
  • Suplimentar, persoanele care obțin venituri exclusiv din drepturi de autor și drepturi conexe vor depune o copie a unui contract din ultimele 3 luni anterioare declarării stării de urgență. 
  • Documentația se transmite la agențiile teritoriale până pe data de 10 a lunii curente pentru plata indemnizației din luna anterioară. 
  • Plata indemnizației se face în cel mult 10 zile de la depunerea documentelor pentru perioada aferentă stării de urgență din luna anterioară.

Modelul documentelor și modalitatea de transmiterea a acestora poate fi consultată pe http://www.mmanpis.ro/ 
Contact
]]>Wed, 15 Apr 2020 15:57:49 +0300