Parvu si Asociatii - Blog by Theo PârvuParvu si Asociatii - Blog by Theo Pârvuhttps://www.parvusiasociatii.ro/blogs/author/theo-pârvuMon, 06 Apr 2026 12:13:10 +0200http://zoho.com/sites/<![CDATA[Decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea articolului 12 din Legea nr. 50/1991]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/cc-decizia-634-2024În martie 2022, a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a art. 12 din Legea nr. 50/1991, care limita dreptul de a solicita anularea unei autorizații de construire sau desființare doar în favoarea prefectului. În ianuarie 2025, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea.]]>

Controverse legate de articolul 12 al Legii nr. 50/1991

Curtea Constituțională a fost sesizată cu o excepție de neconstituționalitate raportată la prevederile articolului 12, aliniatele (1) și (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. 


Textul legal a fost modificat de-a lungul timpului, inclusiv în 2020, când legiuitorul a limitat dreptul de a solicita anularea unei autorizații de construire sau desființare doar în favoarea prefectului. 


Acest lucru a fost considerat a fi în contradicție cu prevederile articolului 52 din Constituție.

Decizia Curții Constituționale nr. 643/2024 a soluționat o excepție de neconstituționalitate raportată la prevederile art.12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

 

Pe scurt, textul de lege vizat permite doar prefectului să solicite în instanță anularea unei autorizații de construire sau desființare.

 

Textul legal, în forma inițială din 2001 permitea oricărei persoane care avea dreptul conform contenciosului administrativ să solicite în instanță anularea unei autorizații de construire / demolare.

 

În mod paradoxal, în 2020, legiuitorul a simțit nevoia imperioasă să limiteze acest drept, doar în favoarea prefectului, fără a exista niciun fel de explicație în actul normativ (Legea nr. 7/2020) pentru motivul care a stat în spatele unei astfel de drastice limitări.

 

Trebuie remarcat faptul că în ultimii 20 de ani Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii a suferit modificări în fiecare an, cu excepția lui 2010, fiind un standard de instabilitate legislativă.

 

În martie 2022, Curtea de Apel București a ridicat din oficiu excepția de neconstituționalitate a noului text al art. 12 din Legea nr. 50/1991 și a sesizat Curtea Constituțională.

 

Prin Decizia nr. 634/2024, publicată în 17 Ianuarie 2025, Curtea Constituțională a constatat flagranta și evidenta încălcare a prevederilor art. 52 din Constituție, motiv pentru care declară, cu unanimitate, neconstituționalitatea art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 50/1991.

 

Argumentul Curții e rezumat în propriile sale cuvinte astfel:


44. [...] Prin urmare, în privinţa actelor administrative constând în autorizaţiile de construire şi de desfiinţare a lucrărilor de construcţii, al căror regim juridic este stabilit printr-o lege distinctă, cu caracter special faţă de Legea nr. 554/2004, persoanele vătămate sunt lipsite în mod absolut de posibilitatea atacării lor în justiţie, prevederile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, în redactarea în prezent în vigoare, fiind astfel contrare prevederilor art. 52 alin. (1) raportat la art. 21 alin. (1) din Constituţie.

 

45. Examinând dinamica legislativă a prevederilor art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 50/1991 din perspectiva aspectelor de neconstituţionalitate mai sus relevate, Curtea constată că soluţia legislativă care corespunde exigenţelor consacrate de art. 21 alin. (1), art. 52 alin. (1) şi art. 123 alin. (5) teza finală din Legea fundamentală este cea care trebuie să permită introducerea acţiunii în anulare împotriva unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare atât oricărei persoane vătămate, în condiţiile legii contenciosului administrativ, cât şi, distinct, prefectului, însă doar acest din urmă titular beneficiază, direct în virtutea Constituţiei, de efectul suspensiv de drept al actului administrativ atacat, concomitent cu formularea acţiunii în anulare, fără a fi obligat să adreseze instanţei de judecată o cerere distinctă în acest sens.

 

Interesant este că, în toată această, perioadă instanțele au înregistrat și soluționat dosare ce au avut ca obiect anularea autorizațiilor de construire, acțiuni fundamentate pe Legea Contenciosului Administrativ, cu ignorarea limitării impuse în mod aberant, neconstituțional, de art. 12 din Legea nr. 50/1991, așa cum fusese modificat prin Legea nr. 7/2020.

 

În practică, forma din 2020 a art. 12 ar fi putut fi invocată pe calea unei excepții invocate în fața instanței, fiind astfel evidentă intenția redactorului Legii nr. 7/2020 de a proteja pe această cale diferite interese în litigiu.

Decizia Curții Constituționale, deși pare a îndrepta o mare nedreptate, nu face decât să sublinieze slăbiciunea procesului legislativ.


În practica de zi cu zi, decizia nu va produce mari efecte, deoarece limitarea deja era depășită prin folosirea prevederilor legii contenciosului administrativ în detrimentul legii speciale.


Argumentarea pusă la dispoziție de Curtea Constituțională nu este una nouă pentru sistemul juridic, argumentele la care face apel sunt vechi și frecvent uzitate, însă rămâne de lămurit de ce legiuitorul nu era familiar cu acestea și cum un legiuitor nefamiliar cu principiile de bază ale dreptului va putea da curs modificărilor legislative ce trebuie să decurgă din decizia de neconstituționalitate.

 

De asemenea, de interes este și în cât timp legiuitorul va proceda la remedierea textului legal și la eventuala lui armonizare în raport de legea contenciosului administrativ.

Societatea noastră oferă asistență și reprezentare în orice tip de problemă legată de încheierea și derularea contractelor.

Contact
]]>Sun, 02 Mar 2025 16:30:58 +0200<![CDATA[Noi ipoteze pentru suspendarea contractului de muncă]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/suspendare-cimCa urmare a pandemiei din 2020 și a dificultăților generate de ajustarea foarte rapidă a legislației, Codul Muncii a primit noi prevederi legale care să faciliteze suspendarea contractelor individuale de muncă pe parcursul stărilor de asediu sau urgență.]]>

Legea 298/2020 actualizează Codul Muncii

Ca urmare a stărilor de urgență și alertă instituite pe parcursul anului 2020 și a dificultăților generate de ajustarea foarte rapidă a legislației, Codul Muncii a preluat o serie de prevederi legale care să faciliteze suspendarea contractelor individuale de muncă pe parcursul stărilor de asediu sau urgență.

La art. 52 Codul Muncii a fost adăugată lit. f) care permite suspendarea contractului individual de muncă, din inițiativa angajatorului, pe durata suspendării temporare a activității și/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau a stării de urgență potrivit prevederilor constituționale.


Prevederile nou introdusului art. 53 indice 1 din Codul Muncii detaliază efectele suspendării contractului de muncă într-o astfel de ipoteză:
  • Salariații beneficiază de o indemnizație pentru șomaj în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Pentru anul 2020 acesta a fost de 5429 RON.
  • Angajatorul are dreptul de a suplimenta indemnizația până la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.
  • Indemnizația este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale obligatorii, iar plata acestora se realizează de angajator din indemnizațiile încasate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
  • Declararea impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează de angajator.
  • Termenul de plată și de declarare a obligațiilor este data de 25 a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de șomaj.
  • Pentru indemnizație nu se datorează contribuție asiguratorie pentru muncă. Reprezintă o cota de 2.25% aplicată la totalul sumelor brute realizate din salarii în luna respectivă.
  • În situația în care un angajat are încheiate mai multe contracte de muncă, din care cel puțin un contract cu normă întreagă este activ, acesta nu poate beneficia de indemnizație.
  • Perioada pentru care este suspendat contractul individual de muncă constituie stagiu de cotizare fără plata contribuției în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Pentru calcul se va utiliza salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare pe perioada suspendării.
  • Pentru ca angajații să poată beneficia de indemnizație este necesar ca angajatorul să depună o cerere și o declarație pe propria răspundere, alături de lista persoanelor care urmează să beneficieze de facilitate, la agenția pentru ocuparea forței de muncă competente. Documentația se poate depune și electronic.
  • Plata din bugetul asigurărilor pentru șomaj a indemnizațiilor se face în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor, iar mai departe plata către salariat se efectuează în maximum 3 zile lucrătoare de la primirea de către angajator a acestor sume.
  • Angajatorii nu pot desființa locurile de muncă ocupate de persoanele ale căror contracte au fost suspendate pe o perioadă cel puțin egală cu perioada suspendării pentru care au beneficiat de sprijin prin plata indemnizațiilor. Nerespectarea acestei prevederi reprezintă contravenție și se sancționează cu returnarea sumelor primite cu titlu de indeminzație, pentru posturile desființate.

Modificările sunt în vigoare de la 27.12.2020.

Pentru angajatori vor facilita modificarea relațiilor de muncă în eventualitatea unor astfel de situații excepționale, dar vor și spori birocrația cu care se confruntă. Pe de altă parte, obligativitatea menținerii angajaților ulterior încetării suspendării contractului de muncă va genera probleme economice și va restrânge sfera de aplicare a unei astfel de măsuri.

Pentru angajați se instituie un nou mecanism de protecție socială, însă condițiile impuse angajatorului îl fac pe acesta să se gândească atent dacă își permite asumarea condițiilor financiare impuse implicit de noile modificări și va putea apela la alte mijloace de gestionare a forței de muncă și de încetare a contractelor.

Societatea noastră oferă consultanță în orice tip de probleme legate de legislația muncii.

Contact
]]>Wed, 06 Jan 2021 16:39:05 +0200<![CDATA[Ordonanța de urgență nr. 29/2020]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/oug29-2020Măsurile introduse pentru protecția fiscală a IMM-urilor afectate de pandemie prin OUG 29/2020.]]>

Ordonanța de urgență nr. 29/2020 aduce înlesniri pentru următoarea perioadă.

Este primul act normativ care adresează impactul economic al COVID-19.


Cum era de așteptat, pe lângă măsurile de ordin fiscal, există prevăzut și un pachet de susținere a micilor întreprinzători.


Modul de accesare al ajutoarelor pentru IMM-uri urmează a fi comunicat pe baza unor acte normative subsecvente. La acest moment este doar delimitat pachetul de ajutor pus la dispoziție. 

Măsuri fiscale

Se amână până la 30 iunie 2020 următoarele termene:
    1. Plata impozitului anual pe clădiri - prima rată datorată la 31 martie 2020
    2. Plata impozitului anual pe terenuri - prima rată datorată la 31 martie 2020
    3. Plata impozitului anual pe mijloacele de transport - prima rată datorată la 31 martie 2020.
    4. Bonificația de 10% pentru plata anticipată a impozitelor mai sus menționate va fi menținută până la 30 iunie 2020.
Pe perioada situației de urgență + 30 de zile au fost instituite o serie de măsuri fiscale:
  1. Pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data de 21 martie 2020 nu se vor calcula și datora dobânzi și penalități de întârziere.
  2. Obligațiile fiscale scadente începând cu data de 21 martie 2020 nu vor fi considerate restante.
  3. Prin efectul legii și fără formalități suplimentare se suspendă și e oprită începerea măsurilor de executare silită prin poprire a creanțelor bugetare. Fac excepții acele creanțe bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești în materie penală. 

Măsuri pentru IMM-uri

Susținerea întreprinderilor mici și mijlocii prin acordarea următoarelor facilități:

a. Credite pentru realizarea de investiții și capital de lucru:

i. Garantate de stat în procent maxim de 80% din valoarea finanțării.

ii. Nu sunt garantate dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente.

iii. Valoarea maximă a finanțărilor acordate și garantate de stat pentru un singur beneficiar nu poate depăși 10.000.000 lei.

iv. Limita maximă pentru creditele pentru investiții este de 10.000.000 lei.

v. Limita maximă pentru creditele aferente capitalului de lucru este reprezenttă de media acestor cheltuieli din ultimii 2 ani, dar nu mai mult de 5.000.000 de lei.

vi. Dobânda este subvenționată 100% din bugetul Ministerul Finanțelor Publice (MFP), cel mult până la 31 martie 2021.

vii. Durata maximă a finanțării este de 120 de luni.

b. Garanții pentru credite și linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru:

i. Nu sunt acoperite dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente.

ii. Limita garanțiilor acordate este de 90% din creditul acordat IMM-ului, cu următoarele limite:

1. 500.000 de lei pentru microîntreprinderi.

2. 1.000.000 de lei pentru întreprinderile mici.

iii. Valoarea maximă a finanțării nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii 2 ani fiscali, în limitele de mai sus.

iv. Dobânda este subvenționată 100% din bugetul MFP, cel mult până la 31 martie 2021.

c. Durata maximă este de 36 de luni și pot fi prelungite cu o perioadă maximă de 36 de luni.

Alte măsuri

1. IMM-urile care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și a căror activitate a fost întreruptă total sau parțial în baza deciziilor autorităților publice compentente, beneficiază de amânarea la plată  a următoarelor servicii de utilități și obligații:

  • Electricitate, 
  • Gaze naturale, 
  • Apă, 
  • Servicii telefonice 
  • Internet, 
  • Amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare.

3. Pentru IMM-uri forța majoră va putea fi invocată numai după încercarea de renegociere a contractului pentru adaptarea clauzelor la condițiile excepționale generate de starea de urgență. Negocierile vor putea fi dovedite cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloace.

2. Dispozițiile de la punctul 1. servesc și următoarelor profesii, sub rezerva de a fi direct afectate și de a îndeplini o serie de criterii ce urmeză a fi edictate:formele de exercitare a profesiei de notar public. 

  • formele de exercitare a profesiei de avocat. 
  • formele de organizare a activității profesiei de executor judecătoresc.
  • cabinetele medicilor de familie în care își desfășoară activitatea, în orice formă, cel mult 20 de persoane.
  • cabinetele stomatologice în care își desfășoară activitatea, în orice formă, cel mult 20 de persoane.
  • Federațiile sportive naționale
  • Cluburile sportive care dețin certificat de identitate sportivă.

4. Termenul de depunere a declarațiilor privind beneficiarul real se prelungește cu 3 luni de la data încetării stării de urgență. 

Contact
]]>Sun, 22 Mar 2020 21:52:18 +0200