Parvu si Asociatii - Blog by Raluca EneParvu si Asociatii - Blog by Raluca Enehttps://www.parvusiasociatii.ro/blogs/author/raluca.eneThu, 02 Apr 2026 23:06:49 +0200http://zoho.com/sites/<![CDATA[Proprietatea industrială în contextul pandemiei Covid-19]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/echipamente-protectie-covid-19Pandemia Covid-19 a determinat nevoia de a pune în circulație numeroase echipamente de protecție individuală. În multe situații, echipamentele au fost inspirate din cele care existau deja pe piață și se bucurau de protecție legală.]]>

Utilizarea brevetelor de invenție și a desenelor industriale

Primăvara anului 2020 a adus în atenția tuturor un scenariu interesant, în care, datorită urgențelor medicale născute ca urmare a pandemiei, o multitudine de antreprenori au acționat alături de autorități pentru a produce și pune în circulație echipamente de protecție individuală. 


Producția s-a derulat contra cronometru, iar, uneori, și cu mijloace atipice, precum imprimantele 3D, și s-a bazat pe reproducerea design-ului unor produse care deja erau în circulație. În multe situații, bunurile reproduse sau de la care au fost inspirate echipamentele de protecție se bucurau de protecția acordată de un brevet de invenție sau certificat de înregistrare a unui desen sau model industrial.

Obiectul brevetului de invenție

Orice invenție constând într-un produs sau un procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiția ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventivă și să fie susceptibilă de aplicare industrială.

Obiectul desenului/ modelului industrial 

Aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, redat în două sau trei dimensiuni, rezultat din combinația dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formă, textură și/ sau materiale ale produsului în sine și/sau ornamentația acestuia.

Drepturile titularului invenției sau desenului industrial

Titularul are un drept exclusiv de exploatare a invenției, respectiv de utilizare a desenului / modelului industrial. 


Este interzisă efectuarea, fără consimțământul titularului, a următoarelor activități: 
  1. fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii spre vânzare ori vânzării, în cazul în care obiectul brevetului este un produs; 
  2. utilizarea procedeului, precum și folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri al produsului obținut direct prin procedeul brevetat, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu. 
  3. reproducerea, fabricarea, comercializarea ori oferirea spre vânzare, punerea pe piață, importul, exportul sau folosirea unui produs în care desenul sau modelul este încorporat ori la care acesta se aplică sau stocarea unui astfel de produs în aceste scopuri.

Situații în care nu se încalcă drepturile titularului

  • folosirea invenției exclusiv în cadru privat sau în scopuri experimentale, fără caracter comercial;
  • folosirea desenului/ modelului industrial exclusiv în scop personal și necomercial, experimental, de cercetare sau învățământ, cu condiția să nu fie prejudiciată exploatarea normală și să se menționeze sursa;
  • comercializarea sau oferirea spre vânzare pe teritoriul Uniunii Europene a acelor exemplare de produs, obiect al invenției sau desenului/ modelului industrial, care au fost vândute anterior de titular ori cu acordul său expres;
  • reproducerea desenului/ modelului industrial în domeniul cercetării sau învățământului, în scopul citării ori predării, cu condiția respectării practicii comerciale loiale, exploatării normale și menționării sursei;
  • exploatarea de către terți a invenției sau a unei părți a acesteia la a cărei protecție s-a renunțat;
  • folosirea cu bună-credință sau luarea măsurilor efective și serioase de folosire a invenției sau desenului/ modelului industrial, de către terți, în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului și revalidare.

Transmiterea drepturilor asupra invenției sau desenului industrial

Cesiunea

  • Transferă proprietatea asupra drepturilor deținute de titularul brevetului de invenție sau a certificatului de înregistrare a desenului industrial ca urmare a încheierii unui contract de cesiune.
  • Poate fi neexclusivă sau exclusivă, când însuși titularul nu mai poate utiliza invenția/ desenul industrial și nici nu mai poate transmite dreptul altor persoane. 
  • Poate fi totală, asupra totalității drepturilor de exploatare sau parțială, limitată la anumite drepturi. Cesiunea parțială conduce la coproprietatea asupra brevetului de invenție sau a certificatului de înregistrare a desenului industrial. 
  • Poate fi remunerată sau gratuită. 

Licențierea

  • Titularul acordă dreptul de exploatare a invenției/ a desenului industrial ca urmare a încheierii unui contract de licențiere. 
  • Poate fi neexclusivă sau exclusivă, când titularul se obligă să nu mai transmită drepturile de exploatare și altor persoane. 
  • Poate fi totală, când se întinde asupra totalității drepturilor de exploatare și asupra întregului teritoriu, sau parțială.
  • Poate fi remunerată sau gratuită. 

Licențierea obligatorie a invenției

Legea română prevede un mecanism de licențiere obligatorie a brevetului de invenție având următoarele caracteristici:

  • Este o licență neexclusivă; 
  • Se acordă de Tribunalul București la cererea oricărei persoane interesate;
  • Instanța stabilește întinderea, durata, remunerația cuvenită celui care deține drepturile asupra invenției; 
  • Este autorizat, în principal, pentru aprovizionarea pieței sau eliminarea practicilor anticoncurențiale.
Condiții de acordare a licenței obligatorii:
  • Invenția nu a fost aplicată sau a fost aplicată insuficient pe teritoriul României;
  • Titularul brevetului nu poate justifica inacțiunea;
  • Părțile au purtat negocieri și nu au ajuns la o înțelegere, într-un termen rezonabil, cu privire la condițiile și modalitățile comerciale de aplicare a invenției;
  • Cerere se introduce după expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de la acordarea brevetului, socotindu-se termenul care expiră cel mai târziu.

Cazuri speciale de acordare a licenței obligatorii

Suplimentar, Tribunalul București poate autoriza o licență obligatorie, în următoarele cazuri:

  1. Situații de urgență națională sau alte situații de extremă urgență;
  2. Situații de utilizare publică, în scopuri necomerciale. 
Pentru acordarea acestui tip de licență nu este necesară îndeplinirea condițiilor de mai sus. 

Cu toate acestea, beneficiarul licenței va trebui să înștiințeze titularul brevetului în cel mai scurt timp desprea autorizarea dată de instanță. 

Recomandări

Chiar dacă pe parcursul pandemiei utilizarea unor invenții sau desene protejate ar părea justificată moral și etic, ideal ar fi ca, în cazul oricărei astfel de utilizări, utilizatorii să obțină o licență adecvată. Licențierea pentru o astfel de situație se va putea face luând în calcul utilizare necomercială și cu scop umanitar putând stabili că, pe perioada situației dificile, utilizarea se va face fără remunerație.


De multe ori produsele care au permisiunea de a fi utilizate de public poartă o mențiune cu privire la licență, de tipul CC BY-NC. Acestea fac parte dintr-un sistem de licențiere generat de cei de la Creative Commons  care folosesc un sistem de codificare pentru a stabili condițiile în care un anume design poate fi reprodus. 


Dacă dorești să vii în ajutorul comunității prin furnizarea echipamentelor de protecție necesare pentru combaterea Covid-19 apelează la ajutor de specialitate pentru a te asigura că acționezi fără să încalci drepturile altora.   
Contact
]]>Thu, 28 May 2020 11:54:02 +0300<![CDATA[Ce se petrece cu evenimentele sociale programate în vremea pandemiei]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/evenimente-in-timpul-pandemiei6 lucruri de avut în vedere pentru desfășurarea evenimentelor în timpul Pandemiei.]]>
Photo by Ylanite Koppens from Pexels

6 recomandări de avut în vedere pentru evenimente în timpul pandemiei

Una dintre măsurile restrictive adoptate de autoritățile naționale în contextul pandemiei Covid-19 este interzicerea evenimentelor în spații închise. 


Având în vedere necesitatea implementării unor măsuri de prevenție pe termen lung, restricții de aceeași natură vor fi aplicabile inclusiv după încetarea stării de urgență.


Din acest motiv, persoanele care au planificat anumite evenimente în acest sezon, precum nunți, botezuri, vor fi puse în situația de a le amâna sau anula.   


Înainte de a lua orice decizie cu privire la evenimentele planificate, ar trebui avute în vedere următoarele: 

​​1. De unde să începi

  • Analizarea contractelor încheiate cu furnizorii de servicii este primul pas. În raport de conținutul acestora, vei stabili opțiunile disponibile; 
  • Un rol determinant îl au clauzele referitoare la modalitățile de încetare a contractului, definirea forței majore, dacă ea este sau nu exoneratoare de răspundere, cum se face dovada forței majore și în ce termen, modalitățile în care se realizează corespondența dintre părți; 

  • Verifică dacă anumite servicii sunt condiționate prin contract de derularea evenimentului. De exemplu, furnizorul de flori să fie ținut în executarea obligațiilor sale de desfășurarea evenimentului pentru care a fost contractat; 
  • Contractul reprezintă acordul de voință al părților, iar el poate fi oricând modificat, printr-un act adițional, cu consimțământul părților;  
  • Ia în calcul numai actele normative și deciziile oficiale publicate în Monitorul Oficial care au impact asupra organizării evenimentelor.

​​2. A invocat vreun furnizor contractual forța majoră?

Ce este forța majoră?

Forța majoră este o cauză exoneratoare de răspundere contractuală și constă într-un eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil. 


În esență, partea care invocă forța majoră va trebui să dovedească că nu a avut altă alternativă disponibilă, fiind nevoită să nu-și îndeplinească obligațiile. 

Cine o invocă?

În mod obișnuit, furnizorii de servicii ar fi cei interesați să invoce forța majoră, deoarece limitările impuse de autorități reprezintă impedimente insurmontabile pentru activitatea acestora.


Astfel, conduita furnizorului este primul element în funcție de care se va contura răspunsul beneficiarilor. De exemplu, neinvocarea stării de urgență și necomunicarea niciunei poziții față de prezenta situație poate fi un indiciu că respectivul furnizor este capabil să presteze serviciile contractate fără niciun fel de restricție.

Pandemia Covid-19 și forța majoră

Pandemia Covid-19 nu reprezintă în mod automat un caz de forță majoră, ci se va aprecia, în concret, de la caz la caz, în funcție de prevederile contractuale și analizând o serie de factori:

  • Definiția și sfera de aplicare a clauzei de forță majoră;
  • Evenimentele calificate de părți ca forță majoră și dacă printre ele se află epidemiile/ pandemiile/ îmbolnăvirile în masă;
  • Modul în care evenimentul afectează în concret obligațiile părților;
  • Termenul în care trebuie invocată forța majoră și adusă la cunoștința celeilalte părți contractuale;
  • Perioada de timp pentru care afectează executarea contractului; 
  • Modalitatea de probă - pot exista clauze specifice convenite de părți la încheierea contractului, spre exemplu prezentarea unui Certificat eliberat de Camera de Comerț și Industrie a României;
  • Data evenimentului; 
  • Restricțiile impuse de autorități la data invocării forței majore sau condiționarea organizării evenimentului de obținerea unor autorizații/ avize/ aprobări.

​​3. Organizatorul renunță la eveniment pentru că nu se poate întruni numărul minim de persoane stabilite prin contract.

Sunt frecvente contractele prin care părțile stabilesc un număr minim de persoane participante la eveniment.


Restricțiile legale care împiedică întrunirea numărului minim de persoane stabilite reprezintă o împrejurare independentă de voința părților care dă naștere unei situații ce nu a putut fi prevăzută la momentul încheierii contractului și care ar trebui să aducă părțile cel puțin în situația renegocierii contractului sau a clauzelor afectate.
  • Părțile pot agrea o altă dată la care să aibă loc evenimentul în condițiile stabilite inițial prin contract;
  • Se poate conveni organizarea evenimentului cu respectarea numărului legal permis de participanți și cu reducerea corelativă a costurilor
  • Aprecierea unei astfel de situații ca fiind forță majoră se va face de la caz la caz, ținând cont de criteriile de la punctul anterior;
  • În toate situațiile, acordul la care s-a ajuns va trebui consemnat în scris sub forma unui act adițional;

​​4. Un furnizor vrea să execute contractul chiar dacă evenimentul nu se ține

Activitatea anumitor operatori comerciali nu a fost direct vizată de restricțiile impuse de autorități sau au putut să-și reorganizeze activitatea în condiții de siguranță, spre exemplu atelierele de creație vestimentară. 


Există cazuri în care pentru astfel de servicii părțile nu încheie un contract specific care să definească relația cu prestatorul, iar, în această situație, sarcina beneficiarilor se va îngreuna foarte mult. 


De preferat ar fi ca ce s-a stabilit în urma noilor negocieri să fie transpuse într-un document care să servească ca bază a relației cu acest furnizor. 

  • Plecând de la contractul încheiat cu acei furnizori se va analiza dependența serviciilor oferite în raport de organizarea evenimentului; 
  • Motivul pentru care nu se mai ține evenimentul - amânarea pentru motive de oportunitate, ar fi greu de susținut;
  • Gradul de îndeplinire a obligațiilor contractuale până la acest moment - din cauza stării de urgență și a suspendării programului de lucru cu clienții, este probabil ca furnizorul să fi încălcat anumite obligații și termene de livrare intermediare stabilite sau chiar să se afle în situația de a nu avea suficient timp pentru a livra produsul sau serviciile la termenul stabilit;
  • Negocierea unor noi condiții contractuale și termene de livrare diferite;

​​5. Ce vrei să faci? Să amâni sau să anulezi evenimentul?

Amânarea evenimentului

  • De principiu, soluția pleacă tot de la premisa că evenimentul nu poate fi organizat din motive independente părților. Aici intervine negocierea contractuală cu scopul de a stabili clauze care se vor modifica din contract; 
  • De altfel, amânarea evenimentul ar trebui să vizeze doar data cu păstrarea prețului inițial. Orice modificare, renegociere a altor elemente din contract, ar impune și o renegociere a prețului;
  • În situația în care nu se constată imposibilitatea de organizare a evenimentului, justificarea unei soluții de amânare trebuie să fie bine întemeiată și agreată de ambele părți;
  • Desigur, orice acord se va atinge, va trebui formalizat în scris; 

Renunțarea la eveniment

  • Renunțarea la organizarea unui eveniment la acest moment, de oricare dintre părți, poate da dreptul celeilalte de a solicita compensații/ despăgubiri. De exemplu, dacă beneficiarul va renunța, furnizorul va putea reține în contul cheltuielilor deja făcute avansul și chiar să solicite orice diferență. La fel, în situația inversă, beneficiarul va putea solicita sume care să îl despăgubească pentru efortul de a găsi un nou furnizor sau pentru a acoperi orice pierdere astfel cauzată; 
  • Părțile pot avea dreptul de a denunța unilateral contractul, fără a interesa motivele din spatele deciziei. O astfel de situație este o oportunitate, însă accesarea acesteia trebuie privită tot prin filtrul eventualelor despăgubiri ce pot fi solicitate de partea lezată; 
  • Un alt scenariu presupune imposibilitatea de executare a obligațiilor contractuale în urma apariției evenimentului de forță majoră. Ideal, încetarea contractului pentru acest motiv trebuie să fie consemnată printr-un document scris;
  • Atenție la prevederile referitoare la soarta avansului deja achitat, deoarece sunt frecvente situațiile în care s-a prevăzut de la bun început reținerea avansului indiferent de cauza de încetare a contractului sau culpa părților. 

​​6. Înțelegere amiabilă vs. acțiune în instanță 

  • Înainte de efectuarea oricărui demers judiciar este recomandată efectuarea tuturor diligențelor pentru a ajunge la o înțelegere comună a părților. 
  • De luat în calcul dacă prin contract este stabilită o anumită instanță de judecată competentă sau dacă părțile au optat pentru inserarea unei clauze compromisorii prin care au decis ca litigiile dintre ele să fie soluționate prin arbitraj. 
  • Formularea unei acțiuni în instanță va presupune achitarea taxei judiciare de timbru care, adesea, se calculează la valoarea obiectului cererii. 
  • De avut în vedere că durata unui astfel de litigiu este de cel puțin 1 an fără a lua în calcul eventuale căi de atac. 
  • În final, instanța este forul suprem care va decide, de la caz la caz, dacă pandemia Covid-19 reprezintă sau nu un caz de forță majoră, iar, cum este prima dată când societatea românească se confruntă cu așa ceva, soluțiile pot fi diverse. 

Situația actuală ridică numeroase dileme

deoarece lipsa unei date certe cu privire la încetarea pandemiei și a restricțiilor naște multiple complicații juridice.


Astfel că, în lipsa înțelegerilor cu partenerii contractuali, este recomandată solicitarea ajutorului de specialitate din partea avocatului. 

Contact
]]>Wed, 13 May 2020 17:37:29 +0300<![CDATA[OUG 34/ 2020 - contravenții la regimul stării de urgență]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/oug-34-2020-contraventiiDespre regimul amenzilor primite ca urmare a încălcării restricțiilor impuse de autorități pe perioada stării de urgență.]]>
Photo by Matthew Henry on Unsplash

Contravenții la regimul stării de urgență

Prin O.U.G nr. 1/ 1999 privind starea de asediu și regimul stării de urgență sunt stabilite dispoziții speciale cu privire la regimul contravențiilor săvârșite în raport de măsurile dispuse de autorități pe timpul stării de urgență. 

O.U.G. nr. 34/ 2020, în vigoare de la data de 31 martie 2020, adoptă o serie de modificări și completări cu rolul de a înăspri răspunderea contravențională a persoanelor care nu respectă dispozițiile adoptate pe timpul stării de urgență. 

Fapte contravenționale

  • Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în O.U.G nr. 1/ 1999, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine emise pe timpul stării de urgență.
  • Conducătorii autorităților publice și administratorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură și alimentație, alimentare cu apă, comunicații și transporturi au obligația de a asigura continuitatea furnizării serviciilor esențiale pentru populație și pentru forțele destinate apărării.

Sancțiuni complementare

Pe lângă sancțiunea amenzii, în funcție de natura și gravitatea faptei, se pot aplica și una sau mai multe dintre următoarele sancțiuni contravenționale complementare, prevăzute în ordonanțele militare:
  • confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție;
  • interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate;
  • suspendarea temporară a activității;
  • desființarea unor lucrări;
  • refacerea unor amenajări.

Amenda contravențională

Principala sancțiune este amenda, iar limitele acesteia au fost modificate de O.U.G. nr. 34/ 2020.
  Cuantum amenzi conform OUG 1/ 1999Cuantum amenzi conform OUG 34/ 2020
 Persoane fizice 100 de lei - 5.000 de lei  2.000 de lei - 20.000 de lei
 Persoane juridice 1.000 de lei - 70.000 de lei 10.000 de lei - 70.000 de lei

Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii efectiv aplicate de agentul constatator. 

Contestarea sancțiunii contravenționale

  • Contravenientul poate formula plângere împotriva procesului-verbal în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Plângerea se adresează judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită fapta contravențională. 
  • Plângerea formulată împotriva procesului-verbal contravențional având ca obiect nesocotirea măsurilor adoptate de autorități pe durata stării de urgență suspendă executarea amenzii, însă nu suspendă executarea sancțiunilor complementare aplicate.
  • Contravenientul are obligația de a face proba contrară celor constatate prin procesul-verbal și de a indica probele propuse în cuprinsul plângerii. Sunt admisibile orice probe prevăzute de lege cele mai frecvente fiind înscrisurile, interogatoriul contravenientului și martorii, inclusiv cei care au fost de față la săvârșirea faptei și indicați în procesul-verbal. 
  • Taxa judiciară de timbru este de 20 de lei pentru fiecare proces-verbal de contravenție atacat. 

Suspendarea termenelor pe durata stării de urgență 

Prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României s-a decis că prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă. Măsura este menținută și de Decretul nr. 240/2020 de prelungire a stării de urgență. 


Teoretic, în baza Decretelor, termenul de 15 zile pentru formularea plângerii contravenționale ar începe să curgă abia după încetarea stării de urgență. 


Cu toate acestea, art. II din O.U.G. nr. 34/2020 prevede că în cazul sancțiunilor contravenționale aplicate în temeiul O.U.G. nr. 1/ 1999 nu se aplică facilitățile art. VII din O.U.G. nr. 29/ 2020 astfel, în cazul acestora:
  • Se vor calcula și datora dobânzi și penalități de întârziere,
  • Se vor aplica în continuare măsurile de executare silită prin poprire a obligațiilor fiscale rezultate. 
În concluzie, la acest moment există neclarități cu privire la modalitatea de aplicare a textelor legale. Din interpretarea normelor rezultă că, deși termenul de formulare a plângerii nu a început să curgă, totuși contravenientul riscă executarea silită a obligației restante ca urmare a neachitării amenzii în termenul legal de 30 de zile de la înmânarea sau comunicarea procesului-verbal. 

În forma actuală a textelor de lege, pentru a putea suspenda executarea amenzii, contravenientul ar trebui totuși să formuleze plângere împotriva procesului-verbal, cauza care se va judeca oricum după încetarea stării de urgență.

În lipsa unor lămuriri suplimentare din partea legiuitorului, prevederile legislative neclare vor conduce cel mai probabil la o practică neunitară a instanțelor în această materie. 

Aplicarea în timp a modificărilor legislative

Prin O.U.G. nr. 34/ 2020 au fost adoptate modificări care au intrat în vigoare la date diferite, fapt care are implicații în cuantumul sancțiunilor aplicate și în cuantumul minimului amenzilor de achitat în termenul de 15 zile.

 16 - 30 martie 2020 31 martie 2020 - 2 aprilie 2020 Începând cu 3 aprilie 2020
 Limitele amenzilor
  •  100 de lei - 5.000 de lei
  •  1.000 de lei - 70.000 de lei
  • 100 de lei - 5.000 de lei
  • 1.000 de lei - 70.000 de lei
  •  2.000 de lei - 20.000 de lei
  • 10.000 de lei - 70.000 de lei
Facilitatea de a achita jumătate din amendă în 15 zile Jumătate din minimul amenzii prevăzute de O.U.G nr. 1/ 1999  Jumătate din cuantumul amenzii efectiv aplicate conform O.U.G. nr. 34/ 2020  Jumătate din cuantumul amenzii efectiv aplicate conform O.U.G. nr. 34/ 2020
Photo by Clem Onojeghuo on Unsplash

Recomandări

Dacă ai avut nenorocul să iei o amendă, va trebui să evaluezi dacă urmează să o contești sau nu, motiv pentru care, pentru a lua o decizie, următorii pași ar trebui parcurși:
  1. Stabilirea cu exactitate a situației de fapt;
  2. Identificarea probelor care sunt la dispoziție; 
  3. Identificarea explicațiilor care să justifice situația de urgență;
  4. Încadrarea cu rezolvarea punctelor de mai sus în prima treime a termenului de contestare a amenzii, pentru a avea timp pentru selecția unui avocat și pentru a permite acestuia să își facă și treaba. 
  5. Solicitarea ajutorului specializat din partea unui avocat pentru a putea evalua temeinicia unei eventuale contestații.
Contact
]]>Wed, 15 Apr 2020 23:47:09 +0300<![CDATA[OUG 32/ 2020 - Indemnizație pentru profesioniști]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/oug-32-2020-indemnizatie-profesionistiOUG nr. 32/ 2020 stabilește condițiile în care categoriile de persoane care lucrează sub o altă formă decât cea a contractului de muncă pot beneficia de ajutor din partea statului pe durata stării de urgență.]]>
Photo by Ben White on Unsplash

Indemnizația de la stat pentru profesioniști

O.U.G. nr. 32/ 2020 pentru modificarea și completarea O.U.G nr. 30/ 2020 aduce noutăți cu privire la facilitățile oferite de stat persoanelor care nu sunt încadrate în baza unui contract individual de muncă.   


Având în vedere că, începând cu 15 aprilie, starea de urgență a fost prelungită pentru încă 30 de zile ca urmare a adoptării Decretului nr. 240/ 2020, profesioniștii care au în continuare activitatea întreruptă pot solicita acordarea indemnizației de la stat. 


Beneficiari

  • Profesioniștii în sensul Codului Civil, de exemplu, PFA, întreprinderi individuale și familiale, profesii liberale;
  • Persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației;
  • Persoanele încadrate în baza contractului de activitate sportivă: sportivi, antrenori, medici, asistenți medicali, maseuri, kinetoterapeuți, cercetători;
  • Persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe.


Condiții

Întrerup activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgență.


Titularii PFA, ÎI, ÎF trebuie să înregistreze la Registrul Comerțului întreruperea temporară a activității.


Din informațiile furnizate de Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială, asociații și administratorii care lucrează pentru propria societate în lipsa unui contract civil nu pot beneficia de indemnizație. 

Facilități

  • Indemnizație lunară de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 nr. 6/2020, respectiv 4,071.75 de RON brut. 
  • Plata indemnizației se realizează de la bugetul de stat alocat Ministerului Muncii și Protecției Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și structurile sale subordonate.
  • Indemnizația e supusă impozitării și plății CAS și CASS. Declararea și plata acestora se vor stabili ulterior prin ordin comun al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului finanțelor publice.

Dispoziții speciale pentru persoanele încadrate cu contract de activitate sportivă

  • Beneficiarii indemnizației sunt cei cărora li s-a suspendat temporar contractul de activitate sportivă, din inițiativa structurii sportive, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2.
  • Cuantumul indemnizației este de 75% din drepturile în bani aferente contraprestației activității sportive, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 nr. 6/2020, respectiv 4,071.75 de RON brut. 
  • Suplimentar față de indemnizație, părțile au posibilitatea de a negocia și stabili de comun acord plata de alte indemnizații compensatorii acordate de structura sportivă care să compenseze diminuarea contraprestației financiare.
  • Solicitarea indemnizației se face de către structurile sportive care depun, prin poșta electronică, la agențiile teritoriale în raza cărora își au sediul social, o cerere semnată și datată de reprezentantul legal, însoțită de o declarație pe propria răspundere, la care se atașează lista cu participanții la activitatea sportivă cărora le-a fost suspendată activitatea.
  • Plata indemnizației se realizează către structurile sportive care vor face plata către beneficiarii contractelor de activitate sportivă.

Procedura de obține a indemnizației

  • Persoanele îndreptățite depun, prin poșta electronică, la agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială, o cerere însoțită de copia actului de identitate și o declarație pe propria răspundere.
  • Suplimentar, persoanele care obțin venituri exclusiv din drepturi de autor și drepturi conexe vor depune o copie a unui contract din ultimele 3 luni anterioare declarării stării de urgență. 
  • Documentația se transmite la agențiile teritoriale până pe data de 10 a lunii curente pentru plata indemnizației din luna anterioară. 
  • Plata indemnizației se face în cel mult 10 zile de la depunerea documentelor pentru perioada aferentă stării de urgență din luna anterioară.

Modelul documentelor și modalitatea de transmiterea a acestora poate fi consultată pe http://www.mmanpis.ro/ 
Contact
]]>Wed, 15 Apr 2020 15:57:49 +0300<![CDATA[Legea nr. 19/ 2020 - zile libere pentru părinți]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/legea-19-2020-zile-libere-pentru-parintiLa data de 17 martie 2020 a intrat în vigoare Legea nr. 19/ 2020 prin care se acordă zile libere unuia dintre părinți pentru supravegherea copilului în cazul închiderii unităților de învățământ. Actul normativ a fost completat și modificat prin Ordonanțele de urgență nr. 30/ 2020 și 32/ 2020.]]>
Photo by Ben Wicks on Unsplash

Acordarea zilelor libere părinților pentru supravegherea copiilor

La data de 17 martie 2020 a intrat în vigoare Legea nr. 19/ 2020 prin care se acordă zile libere unuia dintre părinți pentru supravegherea copilului în cazul închiderii unităților de învățământ. Actul normativ a fost completat și modificat prin Ordonanțele de urgență nr. 30/ 2020 și 32/ 2020. 


Părintele poate beneficia de zile libere în cazurile în care are loc suspendarea cursurilor sau închiderea temporară a unităților de învățământ ca urmare a condițiilor meteorologice sau a altor situații extreme decretate de autorități. 


Prevederile legii se aplică tuturor angajaților din mediul public și privat. 

Condiții pentru a beneficia de zile libere

  • Părinții au copii cu vârsta de până la 12 ani, înscriși în cadrul unei unități de învățământ sau au copii cu dizabilități cu vârstă de până la 18 ani, înscriși în cadrul unei unități de învățământ;
  • Locul de muncă ocupat nu permite munca la domiciliu sau telemunca.

Anumite categorii de personal stabilite prin Decretul nr. 195/ 2020 privind instituirea stării de urgență (din sistemul național de apărare, din penitenciare, din unitățile sanitare publice) nu vor beneficia de zile libere, însă au dreptul la o majorare acordată suplimentar drepturior salariale dacă celălalt părinte nu beneficiază de zile libere. 

Nu poate beneficia de zile libere părintele aflat în următoarele situații:

  • este în concediu pentru creșterea copiilor;
  • este asistentul personal al unuia dintre copiii aflați în întreținere;
  • este concediu de odihnă sau concediu fără plată;
  • părintele solicitant sau soțul/ soția acestuia se află în șomaj tehnic;
  • celălalt părinte nu realizează venituri supuse impozitului de venit potrivit Codului Fiscal.

Acordarea zilelor libere cu acordul angajatorului

Pot beneficia de zile libere numai cu acordul angajatorului cei care lucrează în următoarele sectoare de activitate: 
  • sistemului energetic național, unitățile operative de la sectoarele nucleare și unitățile cu foc continuu
  • asistență socială
  • telecomunicații, radio și televiziune publică
  • transporturile pe căile ferate 
  • unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă
  • comerț alimentar 
  • producție și distribuție medicamente și echipamente sanitare 
  • distribuție carburanți
  • personalul din cadrul unităților farmaceutice

Angajatorii din aceste domeniile vor acorda zilele libere doar după epuizarea opțiunilor prevăzute de reglementările legale pentru desfășurarea activității și cu obligația asigurării continuității activității, respectiv: 

  • prin programe individualizate de lucru 
  • munca în schimburi 
  • munca la domiciliu
  • telemunca

Pașii de urmat pentru ca părinții să beneficieze de zile libere

Solicitare adresată angajatorului

Pentru a beneficia de zile libere părintele va depune o cerere la angajator însoțită de următoarele documente:
  • Declarația pe propria răspundere a celuilalt părinte prin care afirmă că nu beneficiază de zile libere de la locul său de muncă, că nu se află în vreo situație exclusă de la aplicarea legii și că nu se află în concediu de odihnă sau fără plată. Modelul declarației este prevăzut de H.G. nr. 217/ 2020. 
  • Copia certificatului de naștere al copilului/ copiilor. 

Numărul zilelor libere

Zilele libere se acordă de către angajator pe întreaga perioadă în care autoritățile decid închiderea unităților de învățământ. 


În contextul actual, zilele libere sunt reprezentate de zilele lucrătoare până la încetarea stării de urgență, cu excepția zilelor lucrătoare din perioada vacanțelor școlare.

Cuantumul indemnizației pentru zile libere

Pentru fiecare zi liberă părintele beneficiază de o indemnizație care se plătește de angajator în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Cuantumul maxim al indemnizației va fi 4.071 de lei brut pe lună.

Indemnizația este impozitării, plății contribuțiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum și plății contribuției asiguratorii pentru muncă potrivit Codului Fiscal. 


Impozitele și contribuțiile se suportă de angajator. 

Pașii de urmat de angajator pentru decontarea indemnizației

Unde se depune cererea 

Angajatorul poate solicita decontarea sumelor reprezentând indemnizația netă, încasată efectiv de părinte, de la agențiile pentru ocuparea forței de muncă (AOFM) în a cărei rază teritorială își desfășoară activitatea. 


Angajatorul trimite, prin e-mail, documentația necesară pentru decontarea sumelor în termen de cel mult 30 de zile de la data efectuării plății contribuțiilor și impozitelor aferente indemnizației. 

Agențiile pentru ocuparea forței de muncă sunt obligate ca în 24 de ore de la primirea prin e-mail a documentelor transmise de angajator să îi comunice acestuia numărul de înregistrare al solicitării.

Documente necesare pentru decontare:

  • lista angajaților care au beneficiat de zilele libere, precum și indemnizația acordată pe această perioadă;
  • copii de pe statele de plată din care să reiasă acordarea indemnizației;
  • declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal al angajatorului prin care se atestă că lista conține persoanele care îndeplinesc condițiile reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 19/2020; Modelul declarației este aprobat prin Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă nr. 346/ 2020, ]n vigoare de la 31.03.2020;
  • dovada plății contribuțiilor și impozitelor aferente lunii în care s-a plătit indemnizația. 

În cât timp își recuperează banii angajatorul

Decontarea sumelor plătite de angajator cu titlu de indemnizație se face în termen de 60 de zile calendaristice de la data înregistrării documentației comunicate de angajator și se suportă din Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale. 

Contact
]]>Thu, 02 Apr 2020 10:31:45 +0300<![CDATA[OUG 32/2020 - noutăți cu privire la șomajul tehnic]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/somaj-tehnic-oug32OUG 32/2020 aduce modificări și completări cu privire la condițiile și modalitatea de acordare a indemnizației salariaților aflați în șomaj tehnic pe perioada stării de urgență.]]>

Noutăți cu privire la șomajul tehnic

Guvernul a adoptat prin O.U.G. nr. 32/ 2020 în vigoare de la 30 martie 2020 o serie de modificări și completări cu privire la condițiile și modalitatea de acordare a indemnizației salariaților aflați în șomaj tehnic pe perioada stării de urgență reglementate de O.U.G. nr. 30/ 2020.


Principalele noutăți aduse sunt extinderea sferei angajatorilor care pot apela la această facilitate, lămuririle aduse cu privire la cuantumul indemnizației suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj și reducerea termenului de plată în care angajatorii vor primi indemnizația de la stat pe care o achită mai departe salariatului.  

Angajatorii care pot obține indemnizația de la stat

Vor beneficia de indemnizația de șomaj tehnic salariații angajatorilor care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau parțial ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgență decretate.

Au fost eliminate condițiile referitoare la obținerea certificatului de situații de urgență pentru angajatorii care întrerup activitatea ca urmare a deciziilor autorităților publice, înregistrarea scăderilor în încasări de cel puțin 25% față de media celor din ianuarie - februarie 2020 pentru ceilalți angajatori afectați, precum și limitarea facilităților doar pentru 75% din salariații activi ai celor din urmă angajatori.

Cuantumul indemnizației de șomaj tehnic

Pe perioada stării de urgență, indemnizațiile de care beneficiază salariații se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat și se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020, adică cel mult 4,071.75 de RON brut. 

În situația în care bugetul angajatorului destinat plății cheltuielilor de personal permite, indemnizația poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferența de până la minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. 

Situația salariatului cu mai multe contracte de muncă

Poate beneficia de indemnizația de șomaj tehnic inclusiv salariatul care are încheiate mai multe contracte individuale de muncă și toate sunt suspendate pe perioada stării de urgență. Indemnizația se va calcula în raport de contractul de muncă cu drepturile salariale cele mai avantajoase. 

Nu va beneficia de indemnizația de șomaj tehnic salariatul care are încheiate mai multe contracte individuale de muncă din care cel puțin un contract cu normă întreagă este activ pe perioada instituirii stării de urgență.

Procedura de obținere a indemnizației de la stat

Angajatorul depune, prin e-mail, la agenția de ocupare a forței de muncă (ANOFM / AJOFM) în a cărei rază își are sediul social următoarele documente: 
  • Cerere;
  • Declarație pe propria răspundere a angajatorului;
  • Lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizație.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale va aproba printr-un ordin ulterior modelul documentelor pe care le va depune angajatorul, la acest moment fiind abrogate modelele anterior publicate. 



Documentele se depun de către angajatori în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară. 

Plata indemnizației 

Plata indemnizației din bugetul asigurărilor pentru șomaj se va face angajatorilor solicitanți în termen de cel mult 15 zile de la depunerea documentației. 

Ulterior, angajatorul trebuie să îi plătească salariatului indemnizația în termen maxim de 3 zile lucrătoare de la primirea sumelor. 
Indemnizația este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale obligatorii. Pentru indemnizație nu se datorează contribuția asiguratorie pentru muncă.

Salariatul primește suma netă a indemnizației,  calculul, reținerea și plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se va realiza de angajator. 
]]>Tue, 31 Mar 2020 17:07:15 +0300<![CDATA[OUG 30/2020 - șomajul tehnic]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/somaj-tehnic-OUG-30-2020Prin O.U.G. nr. 30/ 2020 în vigoare de la 21 martie 2020, Guvernul a adoptat o serie de măsuri în sprijinul angajatorilor în contextul pandemiei Covid-19 cu privire la indemnizația salariaților aflați în șomaj tehnic.]]>

Șomajul tehnic

Prin O.U.G. nr. 30/ 2020 în vigoare de la 21 martie 2020, Guvernul a adoptat o serie de măsuri în sprijinul angajatorilor în contextul pandemiei Covid-19 cu privire la indemnizația salariaților aflați în șomaj tehnic. 


Față de reglementarea pusă la dispoziție de Codul Muncii, prezenta ordonanță introduce o serie de mecanisme care să permită susținerea financiară a acestei măsuri de către stat. 


ACTUALIZARE 31.03.2020

Prin O.U.G 32/2020 au fost aduse modificări cu privire la plata indemnizației pe perioada șomajului tehnic. Modificarile pot fi găsite AICI. 

Șomajul tehnic presupune suspendarea temporară a contractului individual de muncă, la inițiativa angajatorului, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii, fără a înceta raportul de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare în cazul: 
  • întreruperii activității sau 
  • reducerii temporare a activității.
Potrivit Codului Muncii, salariații vor beneficia de următoarele drepturi: 
  • Salariații care nu mai desfășoară activitate beneficiază de o indemnizație care nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.
  • Dacă angajatorul a optat pentru reducerea temporară a activității și a scăzut programul de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, angajatul își va primi salariul, dar cu o reducerea corespunzătoare până la remedierea situației care a cauzat reducerea programului.

Facilități acordate de O.U.G. nr. 30/ 2020 

Cuantumul indemnizației   Pe perioada stării de urgență, indemnizațiile de care beneficiază salariații se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat și se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020, adică cel mult 4,071.75 de RON. 
 Angajatorii care pot beneficia de facilitățile prevăzute de O.U.G. nr. 30/ 2020 A. Cei care întrerup activitatea total sau parțial pe perioada stării de urgență  ca urmare a deciziilor emise de autoritățile publice competente. 

sau

B. Cei care reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 și nu au capacitatea financiară de a achita plata salariile tuturor angajaților. 

  • Angajatorii din această categorie pot beneficia de plata indemnizației pentru cel mult 75% dintre angajații care au contracte individuale de muncă active la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.

 Procedura de aplicare pentru acordarea indemnizației  Angajatorul depune documentația prin e-mail, la agenția de ocupare a forței de muncă (ANOFM / AJOFM) în a cărei rază își are sediul social. 

A. Angajatorul care și-a întrerupt activitatea total sau parțial ca urmare a deciziilor autorităților are nevoie de următoarele: 

  • certificat de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Procedura de obținere o găsești aici.

  • cerere semnată și dată de reprezentantul legal conform modelului din Anexa nr. 1 a ordonanței, 

  • lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizație întocmită conform modelului prevăzut de Anexa nr. 3 a ordonanței. 

B. Angajatorul care a redus activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 și nu are capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor are nevoie de următoarele: 

  • Declarație pe propria răspundere din care să reiasă că angajatorul înregistrează o diminuare a încasărilor din luna anterioară depunerii declarației pe propria răspundere, cu un procent de minimum 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020, și că nu are capacitate financiară pentru a plăti toți salariații. Modelul acesteia se va stabili printr-un ordin comun al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului fondurilor europene. 

  • cerere semnată și dată de reprezentantul legal conform modelului din Anexa nr. 2 a ordonanței.

  • lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizație întocmită conform modelului prevăzut de Anexa nr. 3 a ordonanței.

 Termenul de depunere 
  •   Agenția pentru ocuparea forței de muncă în raza căreia are sediul angajatorul îi va face plata acestuia în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor. 
 Aspecte fiscale

  • Indemnizația este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale obligatorii. Pentru indemnizație nu se datorează contribuția asiguratorie pentru muncă. 

  • Calculul, reținerea și plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizațiile încasate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Contact
]]>Fri, 27 Mar 2020 12:33:11 +0200