Parvu si Asociatii - Blog by Iulia CristeaParvu si Asociatii - Blog by Iulia Cristeahttps://www.parvusiasociatii.ro/blogs/author/iulia-cristeaMon, 06 Apr 2026 12:10:31 +0200http://zoho.com/sites/<![CDATA[10 sugestii pentru încheierea și execuția contractelor]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/10-sugestii-contracteUn contract este o oportunitate și fiecare dintre noi este dezamăgit atunci când rezultatele dorite nu se materializează. Totuși există o serie de măsuri pe care le poți lua pentru a putea evita un contract cu experiențe neplăcute.]]>

De ce anume trebuie să ții cont când semnezi un contract?

Este foarte important să iei toate măsurile de precauție atunci când vine vorba despre angajarea în anumite raporturi comerciale cu diferiți parteneri, astfel că îți propunem mai jos o listă cu chestiunile care trebuie avute în vedere atunci când dorești să te implici în contracte cu titlu oneros. 


Un contract este o oportunitate și fiecare dintre noi este dezamăgit atunci când rezultatele dorite nu se materializează. Totuși există o serie de măsuri pe care le poți lua pentru a putea evita un contract cu experiențe neplăcute. 



1. Cunoașterea partenerului contractual
Cunoașterea partenerului contractual. La începutul negocierilor contractuale este foarte important să obții cât mai multe date posibile despre cealaltă parte. Aici ne referim atât la datele de identificare ale persoanei fizice sau juridice cu care se dorește încheierea unui contract, cât și la așa-numitul “istoric” al acesteia, pe cât posibil. Spre exemplu, referitor la persoanele juridice, este necesar a se verifica dacă aceasta există, dacă ea se află în funcțiune, este suspendată sau se află în procedura de faliment și, de asemenea, este necesar a se stabili dacă persoana fizică angajată în negocieri este reprezentantul legal al societății sau are un mandat de la societate pentru purtarea discuțiilor și semnarea contractului. 

De asemenea, există servicii online care agregă informațiile disponibile în spațiul public despre o companie. Unele dintre ele oferă în mod gratuit o parte din aceste informații. 
2. Încheierea unui contract în formă scrisă

Încheierea unui contract în formă scrisă. Deși pentru anumite contracte, legea nu impune ca acestea să fie încheiate în scris, fiind suficient un acord de voință al părților cu privire la aspectele principale ale contractului, recomandăm totuși, în toate situațiile, transpunerea înțelegerii părților într-un înscris. Acest aspect este important atât din perspectiva probării raporturilor contractuale, cât și din perspectiva inserării anumitor clauze specifice pe care părțile le găsesc necesare pentru reglementarea relațiilor dintre ele.

3. Redactarea clauzelor contractuale într-o manieră clară

Redactarea clauzelor contractuale într-o manieră clară, inteligibilă și neechivocă, în vederea aplicării lor cu ușurință, în cazul nefericit în care există dezacorduri, neexecutări sau executări necorespunzătoare ale obligațiilor asumate. 

4. Constituirea de garanții

Inserarea în contract a unor clauze privind oferirea unor garanții de plată a prețului contractului. 

5. Emiterea și transmiterea corectă a facturilor

Emiterea și transmiterea corectă a facturilor către partenerul contractual, dacă este cazul. Spre exemplu, facturile trebuie transmise către partenerul contractual în conformitate cu dispozițiile contractuale agreate de părți referitoare la modalitățile de comunicare a documentelor. De asemenea, facturile trebuie să respecte condițiile privitoare la forma și conținutul acestora stabilite în textele normative în materie. 

6. Păstrarea dovezilor cu privire la prestarea serviciilor

Păstrarea dovezilor referitoare la prestarea serviciilor, vânzarea produselor sau orice alte activități care au format obiectul contractului. Într-un eventual litigiu, este deosebit de importantă dovedirea îndeplinirii obligațiilor contractuale de către partea care dorește să recupereze o creanță de la celălalt contractant. Regula generală în litigii este cea conform căreia cel care face o afirmație în cursul unui proces este dator să o dovedească. Astfel dacă, spre exemplu, se dorește recuperarea costului unor servicii prestate de tine în beneficiul celeilalte părți, trebuie dovedit în primul rând faptul că serviciile au fost prestate. 

7. Celeritatea în acționare

Celeritatea în acționare. În situația în care te afli în situația nefericită în care cealaltă parte contractantă nu a achitat prețul contractului la momentul scadenței, îți recomandăm să acționezi cu maximă celeritate. Importanța acestui aspect derivă din faptul că posibilitățile de recuperare a unei creanțe scad pe măsura trecerii timpului, atât datorită dispariției satisfacției partenerului cu privire la serviciile prestate, posibilității intervenirii stării de insolvabilitate a debitorului, cât și datorită intervenirii prescripției extinctive după un anumit interval de timp. Aceasta din urmă este văzută ca o "sancțiune" pentru creditorul care a rămas impasibil prea mult timp și al cărui drept la acțiune poate fi considerat stins după trecerea termenului prevăzut de lege. 

8. Soluționarea amiabilă

Încercarea de soluționare amiabilă a diferendului dintre părți. La momentul la care constați că a fost îndeplinită data scadentă fără o executare din partea debitorului, recomandăm formularea unei notificări adresate acestuia, prin care să-i fie puse în vedere obligațiile restante și un termen clar de executare a acestora. Atenție însă la modalitatea de transmitere a acestei notificări, care trebuie să respecte clauzele agreate contractual referitoare la realizarea comunicărilor dintre părți. Scopul acestei notificări este atât punerea în întârziere a debitorului, cât și asigurarea acestuia de buna ta credință în încercarea de soluționare amiabilă a problemelor apărute, fără apelarea la o instanță de judecată și fără costuri suplimentare. 

9. Obținerea unui titlu executoriu

Obținerea unui titlu executoriu pentru a recupera creanța de la partenerul contractual. În situația în care notificarea formulată nu a condus la rezultatul dorit, ai posibilitatea de a te adresa instanței de judecată în vederea obținerii unui titlu executoriu care să poată fi pus ulterior în executare. Deși majoritatea persoanelor evită să intenteze un proces civil în cazul în care partenerul contractual nu își îndeplinește obligațiile, mai ales din perspectiva costurilor pe care acesta îl presupune, este important de știut că în situația unei soluții favorabile, cheltuielile ocazionate de proces se pot recupera de la debitor. 

10. Punerea în executare

Punerea în executare a hotărârii judecătorești definitive. În situația în care nici ulterior obținerii unei hotărâri judecătorești definitive, debitorul nu își îndeplinește obligațiile contractuale, acesta poate fi executat silit în temeiul hotărârii judecătorești definitive, prin intermediul executorului judecătoresc, care pentru a face acest lucru va trebui sesizat cu o cerere. Și la acest moment este necesară acționarea cu celeritate, având în vedere că bunurile executabile pot dispărea rapid din patrimoniul pârâtului. 

Partenerii contractuali trebuie să acorde o atenție sporită tuturor detaliilor care guvernează raporturile dintre ei, trebuind să acționeze cu celeritate și bună-credință pe parcursul executării contractului și după încetarea acestuia. Nu trebuie neglijat faptul că acordurile dintre părți reprezintă în fapt “legea părților” și atât timp cât un contract nu conține dispoziții care contravin normelor legislative imperative, el este pe deplin aplicabil.

Societatea noastră oferă asistență și reprezentare în orice tip de problemă legată de încheierea și derularea contractelor.

Contact
]]>Tue, 23 Feb 2021 22:59:24 +0200<![CDATA[Implicațiile declarației pe proprie răspundere]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/implicatiile-declaratiei-pe-proprie-raspundereConsecințele juridice pe care declarația pe proprie răspundere le poate genera.]]>
Photo by Erik Eastman on Unsplash

Consecințele juridice generate de declarația pe proprie răspundere

Efectele juridice ale așa-numitelor “declarații pe proprie răspundere”, pe care aproape toți cetățenii români le-au dat în contextul actual al stării de urgență pot avea un impact semnificativ asupra situației lor juridice și nu trebuie ignorate, ele subzistând mult timp de la momentul încetării situației actuale și a ridicării restricțiilor. 

1. Chestiuni prealabile

Din punct de vedere terminologic, sintagma “declarație pe proprie răspundere” nu este tocmai corectă, în sensul în care nicio persoană nu poate declara ceva pe răspunderea altei persoane. Cu toate acestea, pare că terminologia este adânc înrădăcinată în mentalitatea românească, dovadă fiind, cel puțin, toate actele normative adoptate în ultima perioadă. 


În contextul instituirii stării de urgență la nivel național și a adoptării de acte normative care prevăd o serie de facilități pentru diferite tipuri de persoane, s-a pus foarte mult accentul pe aceste tipuri de declarații. 

Exemple de situații în care este necesară declarația

  • Declarația pe proprie răspundere a persoanelor fizice care părăsesc locuința pentru diferite activități;
  • Declarația pe proprie răspundere a angajatorului care a suspendat temporar contractele individuale de muncă încheiate cu salariații, în vederea beneficierii acestora de indemnizația de șomaj acordată de către stat, despre care vorbeam pe larg aici;
  • Declarația pe proprie răspundere a părinților care solicită angajatorului acordarea de zile libere în vederea supravegherii copiilor în contextul închiderii unităților de învățământ, chestiunea relatată pe larg în acest articol. 
  • Declarația pe proprie răspundere a profesioniștilor prevăzuți în art. XV din OUG 30/2020, care doresc să beneficieze de indemnizația acordată de stat, mai multe detalii regăsindu-se aici. 

În condițiile actuale de criză, s-a dorit urgentarea procedurilor în vederea beneficierii de facilitățile puse la dispoziție, fără a mai fi necesară punerea la dispoziție a unor numeroase acte doveditoare, a căror procurare ar fi însemnat timp suplimentar pentru beneficiari.

2. Efectele declarației pe proprie răspundere

a. Săvârșirea infracțiunii de "fals în declarații"

Poate cea mai importantă consecință a completării și semnării unei declarații pe proprie răspundere, care este prezentată în fața unei instituții sau autoritate a statului, producând așadar consecințe juridice, este capacitatea acesteia de a constitui o infracțiune - fals în declarații.

Regăsim această infracțiune în cuprinsul Codului penal, la art. 326, care prevede că:
“(1) Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 [funcționari publici n.n] sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârșită pentru a ascunde existența unui risc privind infectarea cu o boală infectocontagioasă, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”

Aspecte importante cu privire la infracțiune:

  • declararea necorespunzătoare a adevărului poate fi inclusă în sfera infracțiunii de fals în declarații;
  • în situația în care o persoană este condamnată definitiv pentru o atare infracțiune, pedeapsa poate fi închisoarea;
  • nu este necesar să existe o plângere formulată și înregistrată la organul competent, deoarece acesta se poate sesiza din oficiu;
  • termenul de prescripție a răspunderii penale pentru această infracțiune este de 5 ani, acest lucru însemnând că, chiar și după 5 ani de la momentul încetării stări de urgență, persoanele se pot trezi cu dosare penale, în cazul în care declarațiile lor au fost necorespunzătoare realității.

b. Verificări ulterioare ale autorităților competente cu privire la îndeplinirea condițiilor de către beneficiarii diferitelor facilități obținute în baza declarației pe proprie răspundere

Cum în prezent facilitățile puse la dispoziția diferitelor entități și persoane fizice se acordă în principal în baza declarației pe proprie răspundere, fără a se verifica veridicitatea celor declarate de către beneficiari, suntem îndreptățiți să credem că, ulterior încetării situației de criză existente, autoritățile competente vor trece la verificarea îndeplinirii condițiilor de către beneficiari. 

În urma unor astfel de verificări, instituțiile abilitate care constată că cele declarate de către beneficiari nu corespund adevărului, în sensul în care nu sunt îndeplinite condițiile menționate în declarații, vor putea lua multiple măsuri cu privire la declaranți:
  • vor putea solicita rambursarea facilităților acordate;
  • vor putea solicita chiar și daune cu privire la acordarea facilităților unor persoane care nu erau în drept să beneficieze de ele;
  • vor putea sesiza instanțele penale competente pentru infracțiunea prezentată mai sus sau infracțiuni corespondente prevăzute în actele normative cu caracter special.

Așadar, este foarte important ca cele declarate să fie corespunzătoare adevărului și, dacă este cazul, să poată fi susținute cu documente doveditoare. Un exemplu în acest sens ar fi existența situațiilor financiar-contabile pentru dovedirea scăderilor încasărilor de către angajatorii care au suspendat activitatea salariaților și au depus cerere pentru acordarea indemnizației de șomaj acordată de către stat. 

3. Recomandări privitoare la declarația pe proprie răspundere

  • Declararea corespunzătoare a adevărului în cuprinsul declarației - este cea mai importantă recomandare pe care o putem face, având în vedere faptul că nerespectarea acesteia invalidează orice altă măsură de protecție, fiind extrem de dificil să probezi o situație de fapt care nu a existat;
  • Păstrarea declarației pe proprie răspundere în forma utilizată - acest lucru este necesar în vederea pregătirii pentru un eventual litigiu, sau pentru prezentarea acestora autorităților interesate;


  • Păstrarea documentelor doveditoare cu privire la situația de fapt menționată în declarație, dacă acest lucru este posibil - aici ne referim de exemplu la păstrarea bonurilor fiscale atunci când declarația a fost făcută pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor, documentele medicale eliberate atunci când locuința a fost părăsită pentru obținere de asistență medicală și altele asemenea.

Așadar, completarea unei declarații pe proprie răspundere nu trebuie să fie privită cu superficialitate, ea trebuie tratată cu responsabilitate, având în vedere consecințele serioase pe care aceasta le poate produce. 

Dacă dorești mai multe informații referitoare la consecințele generate de declarațiile pe proprie răspundere, nu ezita să ne contactezi. 

Contact
]]>Tue, 05 May 2020 13:47:09 +0300<![CDATA[OUG 42/2020 - credite și ajutor de stat pentru IMM-uri]]>https://www.parvusiasociatii.ro/blogs/post/oug-42-2020-sustinere-immPrin intermediul OUG 42/2020 a fost aprobată Schema de ajutor de stat pct. 20 și 24 din Comunicarea Comisiei - Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate 2014/C 249/01]]>
https://www.pexels.com/photo/woman-in-blue-denim-jacket-holding-white-and-blue-floral-hand-fan-3935702/

Facilități economice acordate IMM-urilor în contextul noii crize economice

OUG 42/2020 intrată în vigoare din 04.04.2020 a adus modificări cu privire la OUG 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii - IMM Invest România și, de asemenea, a aprobat Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. 


Legislația nou introdusă crează facilități fie sub forma garanțiilor pentru împrumuturi, fie sub forma unor subvenții.

A. Ajutorul de stat acordat sub formă de garanții pentru împrumuturi

Credite pentru realizarea de investiții și/sau  credite/linii de credit pentru capital de lucru

  • Garantate de către stat în procent de maxim 80% din valoarea finanțării;
  • Durata maximă a finanțării pentru credite de investiții este de 72 de luni, fără posibilitate de prelungire;
  • Durata maximă a finanțării pentru credite pentru capitalul de lucru este de maxim 36 de luni, care poate fi prelungită cu maxim 36 de luni.

(I) Valorile maxime ale creditelor/liniilor de credit:

  • Capital de lucru - 5.000.000 lei;
  • Investiții - 10.000.0000 lei;

Credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru

  • Garantat de stat în procent de maxim 90% din valoarea finanțării;
  • Durata maximă a finanțării pentru credite pentru capitalul de lucru este de maxim 36 de luni, care poate fi prelungită cu maxim 36 de luni.
(I) Valorile maxime ale creditelor/liniilor de credit:
  • Microîntreprinderi - 500.000 lei;
  • Întreprinderile mici - 1.000.0000 lei

(II) Valorile maxime mai sunt limitate și în funcție de valoarea cea mai mare dintre următoarele:

  • Dublul sumei reprezentând cheltuielile salariale, inclusiv contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator, înregistrate în anul 2019. Pentru întreprinderile înființate după 1 ianuarie 2019, cuantumul maxim al împrumutului nu poate depăși suma estimată pentru primii 2 ani de activitate;
  • 25% din cifra de afaceri netă a beneficiarului pe 2019 / venitul brut sau norma anuală de venit în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, conform declarației unice pentru anul 2019;
  • O valoare care să rezulte din nevoile IMM-ului de lichidități, care pot include atât costuri cu capital de lucru, cât și costuri cu investiții, cu condiția prezentării unor documente justificative. În acest caz, împrumutul nu poate depăși nevoile de lichidități de la momentul acordării pentru următoarele 18 luni.

(III) O ultimă limitare impusă este ca valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat să nu depășească 10.000.000 lei, concomitent cu respectarea limitelor descrise la (II).

Textul legal este construit de așa manieră încât o singură entitate juridică să nu poată accesa un ajutor mai mare de 10.000.000 de lei, indiferent de modul de compunere al acestuia. Suplimentar, pentru a nu putea fi atins facil pragul superior de 10.000.000 de lei, au fost introduse limitările de la (II), ajustând astfel ajutorul primit de raportat la dimensiunea economică a beneficiarului.

B. Ajutor de stat sub formă de „grant”

Întreprinderile care au contractat credite sau linii de credit în baza schemei de ajutor de stat instituită pentru susținerea IMM-urilor în contextul pandemiei de COVID-19 pot beneficia și de un grant în limita cumulului rezultat dintre valoarea comisionului de risc, a comisionului de administrare și a dobânzilor aferente, în limita a 800.000 Euro / întreprindere.

Cu privire la acest tip de ajutor de stat, există anumite sectoare/domenii de activitate pentru care au fost introduse condiții specifice.

Domeniul prelucrării și comercializării produselor agricole

  • Ajutorul de stat nu trebuie să fie transferat parțial sau total către producători primari;

  • Cuantumul ajutorului nu trebuie să se stabilească pe baza prețului sau a cantității produselor achiziționate de la producători primari sau introduse pe piață de întreprinderile în cauză.


Sectoarele agriculturii, pisciculturii și acvaculturii

  • Ajutorul nu depășește 120.000 Euro pentru întreprinderile din sectorul pescuitului și acvaculturii sau 100.000 Euro pentru întreprinderile din domeniul producției primare de produse agricole;

  • Cuantumul ajutorului acordat întreprinderilor din domeniul producției primare de produse agricole nu trebuie stabilit pe baza prețului sau a cantității produselor introduse pe piață;

  • Ajutorul acordat întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de ajutoare menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (a) - (k) din Regulamentul (UE) nr. 717/2014 al Comisiei din 27 iunie 2014 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul pescuitului și acvaculturii;

  • În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea în mai multe sectoare cărora li se aplică cuantumuri maxime diferite, întreprinderea trebuie să asigure prin mijloace adecvate faptul că pentru fiecare dintre aceste activități se respectă plafonul aferent și că nu se depășește, în total, cel mai mare cuantum posibil.

Condiții cumulative de eligibilitate a beneficiarilor

  • Nu se află în dificultate în sensul pct. 20 și 24 din Comunicarea Comisiei - Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate 2014/C 249/01, adică:
    • SRL sau SA - nu a pierdut mai mult de jumătate din capitalul social în ultimii doi ani și mai mult de un sfert din acest capital în ultimele 12 luni, așa cum reiese din ultimele două situații financiare anuale ale societății. De la această regulă fac excepție start-up-urile care nu nicio situație financiară anuală depusă.
    • SNC, SCS, SCA -  nu a pierdut mai mult de jumătate din capitalul propriu în ultimii doi ani și mai mult de un sfert din acest capital în cursul ultimelor 12 luni, așa cum reiese din ultimele două situații financiare anuale ale societății. De la această regulă fac excepție start-up-urile care nu nicio situație financiară anuală depusă.
    • Nu se află în procedura de insolvență, procedură de executare silită declanșată de organele fiscale și/sau alți creditori, închidere operațională, dizolvare, lichidare, administrare specială sau concordat și nu îndeplinește criteriile din legislația națională pentru a fi supus unei proceduri de insolvență la cererea creditorilor, conform declarației pe propria răspundere, completată și semnată de beneficiarul finanțării;
  • Nu înregistrează obligații fiscale restante și alte creanțe bugetare administrate de organul fiscal central. În cazul în care acestea există, beneficiarul se obligă să le achite din creditul/linia de credit acordată;
  • Nu au fost emise împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat, iar în cazul în care asemenea decizii au fost emise, acestea au fost executate;
  • Nu a fost solicitat un alt tip de ajutor de stat pentru aceleași costuri eligibile;
  • Respectă condițiile de eligibilitate ale instituției de credit
  • Nu este pârât în niciun litigiu cu Ministerul Finanțelor Publice și/sau instituția de credit parteneră;
  • Nu figurează cu credite restante, în ultimele 6 luni anterior datei de 31.12.2019 sau, dacă înregistrează restanțe, acestea sunt încadrate în categoriile A, B, C în baza de date a Centralei Riscului de Credit;
  • Nu se află în interdicție de a emite cecuri la data de 31.12.2019 și nu figurează cu incidente majore cu bilete la ordin în ultimele 6 luni anterior datei de 31.12.2019 în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți;
  • Nu s-a deschis împotriva sa procedura de insolvență
  • Prezintă instituției de credit garanții colaterale care, în cazul creditelor de investiții împreună cu garanția de stat și ipoteca legală imobiliară și/sau mobiliară asupra activelor finanțate din credit, acoperă în proporție de cel puțin 100% valoarea finanțării. Pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru pot fi incluse în structura de garanții aferente creditului ipoteca legală mobiliară asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise de beneficiar la instituția de credit, împreună cu garanția de stat;
  • Se angajează să nu disponibilizeze personalul existent până la 31.12.2020;
  • Nu se aflau în dificultate în sensul prevederilor art. 2 pct. 18 din Regulamentul UE nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, modificat și completat prin Regulamentul (UE) nr. 1.084/2017, la data de 31 decembrie 2019, dar care s-au confruntat cu dificultăți sau au intrat în dificultate ulterior, din cauza pandemiei de COVID-19

Domenii de activitate care nu pot accesa schema de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul pandemiei de COVID-19.

  • Activități de jocuri de noroc și pariuri;

  • Producție sau comercializare de armament, muniții, explozibili, tutun, alcool, substanțe aflate sub control național, plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope;

  • Activități de investigare și protecție.

Contact
]]>Thu, 09 Apr 2020 11:32:01 +0300